Festivalul de Film Tribeca din 2025 de la New York a inclus o premieră mondială a peliculei „Războiul prin ochii animalelor”. Documentarul prezintă războiul Rusiei împotriva Ucrainei din perspectiva animalelor și arată experiențele din timpul conflictului ale mai multor specii diferite, inclusiv o vacă, un iepure și un lup. Janine Natalya Clark, profesoară de justiție de tranziție și drept penal internațional la Universitatea din Birmingham, a făcut o cercetare despre războiul dintre Rusia și Ucraina, explicată pe platforma academică The Conversation, în care folosește sunetul ca o modalitate de a reflecta la impactul pe care îl are conflictul asupra mediului și a viețuitoarelor.
Ideea că sunetul poate oferi informații ecologice nu este nouă. Cercetările au arătat cum, de exemplu, sunetele plantelor și animalelor ne pot spune multe despre modul în care se schimbă mediul lor. Ceea ce este nou este explorarea acestui aspect în contextul războiului.
Speciile de păsări din Odesa, afectate de dronele Shahed
Pentru proiectul său de cercetare, Clark a intervievat peste 30 de ucraineni, inclusiv botaniști, ornitologi, herpetologi (care studiază reptilele și amfibienii) și un biolog marin. De asemenea, le-a cerut acestora să facă scurte înregistrări ale peisajelor sonore locale.
Un om de știință care lucrează în Parcul Național Tuzlivski Lymany din regiunea Odesa din sudul Ucrainei a înregistrat dronele iraniene Shahed care zburau deasupra biroului său și a explicat că aceste sunete „anormale” afectează foarte mult unele specii de păsări.
De exemplu, în 2024, exista o colonie mare de flamingo care își făceau cuiburile în Tuzlivski Lymany. Cu toate acestea, zgomotul i-a determinat să-și abandoneze cuiburile, lăsându-și ouăle vulnerabile la prădători. În acel an, nu s-au născut pui în colonia de flamingo. Cercetările efectuate în timp de pace au descoperit că drionele pot provoca eșecuri semnificative de reproducere în rândul unor păsări.
„Corul de amfibieni” care ar putea să amuțească
Între timp, un herpetolog a împărtășit înregistrarea sa cu broaște de nisip (Epidalea calamita) și brotaci (Hyla arborea), pe care a făcut-o în regiunea Volînia din nordul Ucrainei, cu un an înainte de începerea invaziei la scară largă din 2022.
Ceea ce voia să transmită era că s-ar putea să nu mai audă niciodată acest „cor de amfibieni”. Zona este aproape de granița cu Belarus și nu este clar ce impact a avut construcția fortificațiilor defensive ucrainene asupra vieții animale și vegetale locale.
Efectul pozitiv neașteptat al războiului
De asemenea, cercetătoarea i-a întrebat pe cei intervievați dacă războiul a ajutat natura în vreun fel. Ca răspuns, aceștia au vorbit frecvent despre reducerea presiunilor antropice (provocate de om) asupra mediului. Un exemplu este interdicția vânătorii, impusă pentru prima dată la începutul războiului în estul Ucrainei, în 2014.
Un intervievat a înregistrat o pajiște de vară pe timp de noapte în regiunea Kiev și a surprins sunetul îndepărtat al unei vulpi care „cânta”. Interdicția vânătorii a permis vulpilor să prospere.
O altă persoană intervievată a realizat o înregistrare în apropierea Rezervației Naturale Kaniv din centrul Ucrainei. Alături de cântecul păsărilor se aude zgomotul căprioarelor, o altă specie care a beneficiat de pe urma interdicției de vânătoare.
Desigur, astfel de creșteri ale populației nu sunt neapărat benefice pentru ecosistemele mai largi, așa cum a discutat ecologul Aldo Leopold în lucrarea sa clasică „Thinking like a Mountain” (1949) . Leopold a descoperit că numărul necontrolat de căprioare, cauzat de uciderea în masă a lupilor în Statele Unite în prima parte a secolului al XX-lea, a avut un impact uriaș asupra mediului. „Am văzut fiecare arbust și răsad comestibil păscut”, a scris el, „mai întâi până la desuetudine anemică, apoi până la moarte”.
Faptul că războiul dintre Rusia și Ucraina a contribuit la reducerea unor presiuni antropice nu minimizează în niciun fel enormitatea daunelor aduse naturii, inclusiv pădurilor, solului și ecosistemelor marine. Cu toate acestea, este prea restrâns să ne gândim la mediu doar în termenii daunelor aduse acestuia.
Recuperarea naturii
Zona de excluziune de la Cernobîl (ZEC), creată în urma dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986, este adesea citată ca un exemplu al capacității naturii de a se reface. Unul dintre ornitologii pe care i-a intervievat Clark a realizat o înregistrare a cântecului păsărilor din interiorul ZEC, în nordul Ucrainei.
Un alt exemplu de recuperare se referă la distrugerea barajului Kahovka în iunie 2023. Când agresorii ruși au spart barajul, apa s-a scurs din rezervorul Kahovka, lăsându-l uscat. Astăzi, pe locul fostului rezervor crește o pădure tânără de sălcii.
Pentru a sublinia rezistența naturii, unul dintre experții intervievați a realizat o înregistrare audio din Rezervația Naturală de Stepă Yelanets din regiunea Mikolaiv din sudul Ucrainei. Pe fundalul acustic al rafalelor de vânt care suflă prin pajiști se aud strigătele repetate ale fazanului comun.
Aceste sunete ale stepei sălbatice care se trezește la începutul primăverii, a subliniat intervievatul, sunt și sunetele naturii care își vede de viață.
Cântecul păsărilor se aude clar într-o înregistrare realizată de soldați în apropierea liniei frontului, în regiunea Harkov.
În mod similar, păsările au continuat să cânte deasupra tranșeelor în timpul Primului Război Mondial. Unii intervievați au subliniat, de asemenea, că anumite specii de păsări, inclusiv cormorani, stârci și berze albe, s-au adaptat la sunetele războiului, devenind mai puțin sensibile la acestea.
Citește și:
Ministrul Mediului: Războiul din Ucraina este un veritabil ecocid. Mediul distrus nu se îmbunătăţeşte dincolo de graniţa cu România
Distrugerea unui baraj din Ucraina, comparată cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Explozia a cauzat o „bombă toxică cu ceas”
Editor : Ș.R.
