Senatul a adoptat luni, 10 noiembrie, legea prin care încălcarea sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană devine infracțiune penală în România. Proiectul de lege, inițiat de Guvern, prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare pentru persoanele fizice și amenzi penale uriașe pentru companii.
Actul normativ transpune în legislația românească Directiva (UE) 2024/1226, care stabilește reguli comune la nivel european pentru sancționarea celor care încalcă măsurile restrictive impuse de Uniune.
România este în întârziere cu aplicarea directivei, termenul limită fiind 20 mai 2025.
Legea a fost adoptată de Senat cu o largă majoritate, 110 voturi „pentru”, din 121 de senatori prezenți.
Proiectul va merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional. După promulgare, România va avea o legislație similară cu cea din restul Uniunii Europene în domeniul sancțiunilor economice.
Propunerea legislativă inițiată de Guvern, aflată în procedură de urgență în Parlament, poate fi accesată AICI.
România aliniază legislația la standardele europene
Până acum, în România, încălcarea sancțiunilor internaționale era considerată contravenție și se pedepsea cu amendă și confiscarea bunurilor.
Prin noua lege, aceste fapte devin infracțiuni penale care vor fi anchetate de DIICOT, având în vedere caracterul transfrontalier și gravitatea lor.
„Prin această lege, România arată că este un stat serios, care respectă angajamentele europene și susține aplicarea fermă a sancțiunilor internaționale”, a explicat Ministerul de Externe în nota de fundamentare a proiectului.
Propunerea legislativă inițiat de Guvern în forma adoptată de Senat poate fi accesată AICI.
Ce înseamnă încălcarea sancțiunilor UE
Sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană vizează state, companii sau persoane fizice implicate în acțiuni ilegale, precum agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.
Încălcarea acestor sancțiuni poate însemna: tranzacții cu persoane sau firme aflate pe listele de sancțiuni, exporturi de produse interzise către entități sancționate, transferul sau ascunderea de fonduri pentru a evita blocarea acestora sau furnizarea de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară) către entități interzise.
Astfel de fapte, care până acum erau sancționate doar cu amenzi, vor fi pedepsite penal.
Legea prevede mai multe niveluri de pedeapsă: între 1 și 5 ani de închisoare pentru majoritatea infracțiunilor; între 2 și 7 ani dacă este implicată o valoare de peste 100.000 de euro sau produse cu dublă utilizare; și între 5 și 12 ani de închisoare pentru faptele care privesc produse militare precum arme, muniții, explozibili, drone, nave sau aeronave militare.
Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge la 835.000 de lei pe zi, în funcție de gravitatea faptei. Bunurile, fondurile și resursele economice implicate vor fi confiscate.
Ce rămâne contravenție
Legea menține ca simple contravenții anumite fapte minore, precum neanunțarea autorităților despre existența unor persoane sau entități aflate sub sancțiuni, lipsa verificărilor privind respectarea sancțiunilor înaintea unei tranzacții sau încălcarea unor restricții impuse de ONU sau UE, atunci când fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni.
Pentru aceste abateri, amenzile variază între 10.000 și 100.000 de lei, iar bunurile pot fi confiscate.
Oana Țoiu: „România se ține de cuvânt”
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a salutat adoptarea proiectului de lege în Senat și a transmis, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, că România demonstrează prin acest pas că își respectă angajamentele europene.
„România se ține de cuvânt! Mulțumesc colegilor parlamentari care au votat cu o majoritate covârșitoare proiectul de lege al Guvernului. Prin această lege, încălcarea și eludarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei devine infracțiune gravă, aflată în competența DIICOT”, a declarat ea.
Ea a subliniat că persoanele sau companiile care sprijină entități aflate pe listele de sancțiuni nu vor mai scăpa cu simple amenzi, ci vor răspunde penal și riscă ani grei de închisoare.
„Acest vot ne aliniază cu partenerii europeni și transmite un mesaj clar de toleranță zero față de cei care ajută Rusia în agresiunea sa ilegală împotriva Ucrainei”, a adăugat Oana Țoiu.
