Când a început construcția orașului de sticlă din inima megaproiectului Neom, The Line (Linia) era menită să demonstreze amploarea ambiției prințului moștenitor Mohammed bin Salman de a transforma Arabia Saudită dintr-o țară dependentă de comerțul cu petrol într-o economie digitală alimentată de energia regenerabilă. Trei ani mai târziu, însă, visul liderului saudit s-a ciocnit cu realitatea: costurile au explodat, investițiile străine nu s-au materializat, iar proiectul utopic de trilioane de dolari al Riadului s-a risipit ca un miraj în deșert.
The Line urma să fie o structură uriașă cu pereți de sticlă, lungă de 170 de kilometri și înaltă de 500 de metri, în care să încapă un oraș de 9 milioane de oameni.
Orașul includea un peisaj urban unic, fără străzi sau mașini normale, conectat la surse de energie regenerabilă și construit în linie dreaptă din Golful Aqaba și până în munții Hejaz.
„Se spune despre multe proiecte care au loc în Arabia Saudită că nu pot fi realizate, ca sunt foarte ambițioase”, a spus prințul moștenitor, zis și MBS, într-un documentar de pe Discovery Channel despre The Line. „Pot să continue să spună asta și noi putem să continuăm să le demonstrăm că se înșală.”
Dar, pe măsură ce proiectele au avansat, până și arhitecții care lucrau la The Line au început să se întrebe dacă structura va putea fi finalizată vreodată în forma în care a fost ea imaginată.
Astăzi, după ce s-au cheltuit cel puțin 50 de miliarde de dolari, deșertul este plin de piloni de fundație și șanțuri adânci care se întind pe distanțe de zeci de kilometri, dar prima fază a proiectului Neom nu mai este nici pe departe la fel de ambițioasă ca la început.
Proiectul revoluționar din mijlocul deșertului riscă să intre în categoria celor mai nebunești nereușite ale lumii
Oficialii saudiți au spus că The Line a rămas „o prioritate strategică” ce va transforma civilizația umană „schimbând felul în care oamenii trăiesc” – un proces de „dezvoltare multigenerațională de o amploare și o complexitate fără precedent”.
Cu toate că angajații Neom spun că o mare parte din proiectul Neom ar putea fi construită din punct de vedere tehnic, ei nu mai sunt convinși că există cineva dispus să acopere costurile uriașe.
Lucrările de construcție au încetinit peste tot, de la stațiunea de schi Trojena din mijlocul deșertului, unde ar fi trebuit să se țină Jocurile Asiatice de Iarnă din 2029, și până la stațiunea de lux Sindalah din Marea Roșie, care a fost închisă la scurt timp după deschiderea oficială, după ce „problemele de design” și banii „risipiți” l-au scos din sărite pe MBS, potrivit The Times.
Oficialii proiectului spun că atenția s-a mutat acum pe „ingineria complexă și proiectarea în detaliu a primei faze” din The Line. Un fost angajat, însă, a spus că toată lumea știe că proiectul nu se va realiza, iar tot ce rămâne de făcut este să găsească o cale să îl facă și pe MBS să înțeleagă acest lucru.
Interviurile realizate de Financial Times cu peste 20 de persoane care au lucrat la orașul de sticlă din mijlocul deșertului – de la arhitecți și ingineri, până la foști directori executivi – arată cum visul lui MBS a fost învins de legile fizicii și ale finanțelor.
Unul dintre cele mai îndrăznețe experimente urbane din istoria modernă – o încercare de a construi o metropolă de la zero, doborând orice obstacol geografic sau precedent istoric – este acum în pericol să intre în categoria celor mai nebunești nereușite ale lumii.
Mai mult ciment decât produce Franța într-un an și „60% din producția globală de oțel” pentru un singur proiect
Deși bugetul inițial al proiectului Neom era de 1,6 trilioane de dolari, ulterior, costurile totale au fost estimate la aproximativ 4,5 trilioane de dolari – cam cât întreg PIB-ul pe un an al Germaniei.
Pentru a finaliza doar primele 20 de module ale The Line (16 kilometri din totalul de 170), echipele de construcție ar avea nevoie anual de o cantitate de ciment mai mare decât toată producția de ciment pe un an a Franței și „60% din producția globală de oțel verde”, potrivit unui proiectant.
Pentru a termina 12 module până în anul 2030, ar fi fost nevoie de un ritm de livrare a materialelor de construcție extraordinar de rapid: un container de 12 metri lungime la fiecare opt secunde, non-stop.
75 de echipe de arhitecți au lucrat pentru a proiecta fiecare cartier al orașului The Line, care avea să includă un palat regal de 500 de metri înălțime.
Inginerul infrastructurii orașului, James Middling, a comparat The Line cu inventarea becului, care a revoluționat felul în care oamenii trăiau. „Acele oportunități erau prezente zilnic în The Line.”
„Dacă păsările nu vor fi tăiate în bucăți de turbinele eoliene, ele se vor lovi de un zid de 500 de metri înălțime”
În ciuda resurselor uriașe alocate proiectului, unele probleme de design au fost imposibil de rezolvat. The Line ar fi blocat calea de migrație a mai multor specii de animale, inclusiv milioane de păsări care zboară din Europa și Asia pentru a ierna în Africa, printre care se numără și câteva specii amenințate cu dispariția.
„Dacă păsările nu vor fi tăiate în bucăți de turbinele eoliene, ele se vor lovi de un zid de 500 de metri înălțime”, a spus unul dintre proiectanți.
Până la finalul anului 2023, această primă fază a proiectului a fost redusă de la 20 de module la doar trei. Marile investiții din străinătate nu s-au materializat, iar managerii proiectului de construcție au început să își piardă speranța că The Line va mai putea fi finalizată vreodată.
Lucrările de construcție care sunt în desfășurare în acest moment par a fi doar o umbră vagă a proiectului original. Una dintre persoanele care lucrează la The Line a spus că lucrările aproape că s-au oprit de tot – atenția s-a mutat acum pe finalizarea câtorva clădiri mici din jurul portului de agrement de la Marea Roșie.
Ca un exercițiu de imaginație, The Line este un proiect „grozav”, a spus un expert în urbanistică din Arabia Saudită. „Dar nu poți construi exerciții de imaginație.”
Editor : Raul Nețoiu
