În ciuda vremii care pare un semn rău din antichitate, Grecia refuză să cedeze: flacăra olimpică va fi aprinsă la data prevăzută. Dar ceremonia va trebui să părăsească ruinele sacre ale templului zeiţei Hera pentru a se refugia în muzeul olimpic.
Nici măcar marele Zeu nu va putea face nimic: în ciuda precipitaţiilor puternice aşteptate în sanctuarul antic din Olympia, flacăra olimpică va fi aprinsă, miercuri, în Grecia, înainte de a începe o lungă călătorie către Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina (6-22 februarie), scrie News.ro.
Având în vedere aceste prognoze meteorologice nefavorabile care vor perturba atmosfera din peninsula Peloponez (sud), Comitetul Olimpic Elen (HOC) a trebuit să modifice ceremonia, care nu va putea avea loc în aer liber în faţa ruinelor vechi de 2600 de ani ale templului lui Hera, aşa cum prevede tradiţia. Ceremonia va avea loc în interiorul Muzeului Olimpic.
„Această modificare a fost considerată necesară pentru a garanta siguranţa tuturor şi pentru a păstra demnitatea ceremoniei”, a justificat HOC, care a asigurat că „va face tot posibilul pentru a se asigura că sacralitatea, tradiţia şi spiritul ceremoniei sunt pe deplin respectate”.
Cu toate acestea, pe locul unde s-au desfăşurat primele Jocuri Olimpice din Antichitate, tradiţia cere ca flacăra să fie aprinsă cu ajutorul unei oglinzi concave care concentrează razele soarelui în cadrul unei ceremonii în costume, inspirată din Antichitate.
Prin urmare, flacăra aprinsă luni, în timpul unei repetiţii în aer liber şi sub soare, va fi utilizată miercuri. Deja în aprilie 2024, din cauza vremii ploioase, aprinderea tradiţională a flăcării Jocurilor Olimpice de la Paris a fost realizată cu o flacără de rezervă păstrată în timpul repetiţiei generale.
Preşedinta Comitetului Olimpic Internaţional (COI), Kirsty Coventry, aleasă în martie, va participa pentru prima dată la acest ritual în calitate de conducătoare a organizaţiei. Şi, la fel ca înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris, actriţa greacă Mary Mina va aprinde torţa, înconjurată de „preotese” îmbrăcate în rochii lungi şi deschise la culoare, inspirate din veşmintele grecilor antici. Torţa va fi apoi înmânată primului alergător, Petros Gaidatzis, medaliat cu bronz la canotaj la Jocurile Olimpice de la Paris, care a considerat selecţia sa „o imensă onoare”.
Alegerea iniţială, schiorul Alexandros Ioannis Ginnis, vicecampion mondial la slalom în 2023, a trebuit să renunţe din cauza unei accidentări suferite la antrenament.
Primii doi purtători italieni la Olimpia vor fi două nume mari ale sporturilor de iarnă: Stefania Belmondo, dublă campioană olimpică la schi fond (1992, 2002), şi Armin Zöggeler, dublu campion olimpic la sanie (2006, 2010). Flacăra va începe apoi o lungă călătorie, cu o primă ştafetă de nouă zile şi 2.200 km în Grecia, înainte de ceremonia de predare, pe 4 decembrie, în stadionul Panathinaiko din Atena.
În Italia, ştafeta va începe pe 6 decembrie la Roma, purtată de 10.001 de persoane, flacăra va traversa Italia de la nord la sud şi de la est la vest timp de 63 de zile pe o distanţă de 12.000 de kilometri, trecând prin locuri emblematice precum Siena, Pompei sau Veneţia.
Flacăra va trece prin Cortina d’Ampezzo pe 26 ianuarie, înainte de a ajunge la Milano pe 6 februarie pentru ceremonia de deschidere prevăzută în stadionul de fotbal San Siro. Ca o dată la doi ani, ceremonia de la Olympia are loc în apropierea stadionului unde tinerii atleţi din Antichitate au disputat primele Jocuri Olimpice în secolul VIII î.Hr. Întregul sanctuar din Olympia, devastat de-a lungul istoriei de cutremure şi inundaţii, era dedicat lui Zeus, iar Jocurile aveau scopul de a-i aduce un omagiu.
Pe sit, o statuie a „zeului zeilor”, astăzi dispărută, era considerată una dintre cele şapte minuni ale lumii antice. Aceste Jocuri Olimpice marchează o revenire în Alpi, leagănul original al Jocurilor Olimpice de iarnă, după o lungă şi adesea controversată paranteză în ţări care nu au neapărat o tradiţie în sporturile de iarnă.
Editor : B.E.
