Uniunea Europeană și Statele Unite au semnat la resortul de golf Turnberry al președintelui Donald Trump un acord comercial care reduce tarifele pentru mașini, produse farmaceutice și semiconductori și elimină taxele pentru exporturile de aeronave europene. Bruxelles-ul îl prezintă ca pe „cel mai bun posibil” pentru a evita represalii tarifare și pentru a menține angajamentul SUA față de Ucraina, însă experți în comerț citați de Politico avertizează că înțelegerea zdruncină credibilitatea UE ca apărător al regulilor internaționale.
Fragila „pace a tarifelor” a scutit Europa de furia președintelui american și l-a menținut, deocamdată, implicat în sprijinul pentru Ucraina, însă cu un cost de imagine.
Cele mai multe mâini au fost ridicate în semn de aprobare. Unele zâmbete au fost însă stinghere. Iar în mijlocul tuturor, principalul oficial european pe comerț, Sabine Weyand, avea o expresie care spunea totul: blocul comunitar ajunsese într-o situație complicată.
Fotografia, realizată pe 27 iulie la complexul de golf al președintelui Donald Trump din Scoția, când Uniunea Europeană și Statele Unite au consfințit fragilul armistițiu tarifar, surprindea disconfortul de partea europeană față de un acord considerat drept „cel mai bun posibil”.
Cele două părți au transformat în sfârșit înțelegerile de la strângerea de mână dintre Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație comună care stabilește un tarif de bază de 15% pentru SUA, promite reducerea taxelor vamale pentru mașinile europene, plafonează taxele pentru produse farmaceutice și semiconductori și elimină complet taxele pentru exporturile europene de aeronave.
Pe tot parcursul negocierilor, Europa a dus un dans delicat cu Trump, încercând să-l țină legat de promisiunile sale comerciale, în timp ce liderii europeni au făcut lobby pentru a obține garanții de securitate privind Ucraina în fața agresiunii ruse.
„Suntem încă ostaticii protecției militare și strategice americane, cu un punct extrem de sensibil, care este Ucraina”, a declarat Pascal Lamy, fost comisar european pentru comerț.
Dacă ne-am fi luat de Trump, lucru pentru care avem capacitatea economică, el ar fi putut spune: «Ei bine, dacă europenii sunt dușmani, atunci nu văd de ce aș continua să ajut Ucraina». Nimeni nu vrea să-și asume răspunderea pentru asta.
O sarcină mai puțin urgentă, dar mult mai incomodă pentru Bruxelles, va fi să arate lumii că nu a încălcat chiar regulile comerțului internațional pe care ea însăși a contribuit să le creeze.
Uniunea Europeană a subliniat ani la rând importanța Organizației Mondiale a Comerțului ca arbitru al unui comerț bazat pe reguli.
„Am călcat complet peste regulile pe care le-am ajutat să le creăm, împreună cu americanii, și vom fi acuzați că vom continua să le subminăm în viitor dacă lucrurile vor continua așa”, a spus Lamy, care după mandatul de la Bruxelles a condus OMC la Geneva între 2005 și 2013.
Recunoașterea Ursulei von der Leyen, la clubul de golf Turnberry al lui Trump, că UE are un „surplus” în relația cu Statele Unite și că acest acord va ajuta la „reechilibrare” a fost ultimul impuls de care administrația Trump avea nevoie pentru a declara victoria și a îngropa un sistem pe care îl considera de mult depășit.
„Folosind un amestec de tarife și acorduri pentru accesul pe piețele externe și investiții, Statele Unite au pus bazele unei noi ordini comerciale globale”, a scris Jamieson Greer, principalul negociator comercial al lui Trump, într-un editorial publicat la câteva zile după semnarea acordului.
Sistemul de la Turnberry nu este în niciun caz complet, dar construcția lui este bine avansată.
UE, acuzată că își subminează credibilitatea la OMC
Acordul comercial transatlantic, spun specialiștii în comerț, riscă să submineze tocmai principiile pe care Bruxelles le-a susținut mereu în cadrul OMC, într-o lume tot mai marcată de confruntări geopolitice fără limite.
„Va fi foarte dificil pentru UE să spună «Noi apărăm sistemul comercial multilateral», pentru că este unul dintre mulții membri care au decis să negocieze un acord bilateral cu Statele Unite”, a spus Marco Molina, avocat specializat în comerț și fost diplomat care a condus negocierile pentru reformarea mecanismului de soluționare a disputelor din cadrul OMC până în 2024.
Problema de fond a acordului este că el contravine principiilor de bază ale sistemului comercial multilateral: reciprocitatea și nediscriminarea.
Pentru ca un acord să fie compatibil cu regulile comerțului internațional, cele două părți trebuie să își acorde concesii aproximativ echivalente, ceea ce actualul cadru de înțelegere cu greu face. Principiul nediscriminării, prevăzut în regula „națiunii celei mai favorizate” din cadrul OMC, impune ca orice beneficiu acordat unui partener comercial să fie extins imediat tuturor membrilor, cu excepția cazului în care acordul acoperă „aproape întregul comerț”.
Astfel, în timp ce UE a fost de acord să elimine toate tarifele pentru bunurile industriale americane și pentru mașini, trebuie să o facă printr-un acord comercial complet.
Comisia Europeană insistă că înțelegerea va atinge în cele din urmă acest prag.
Deoarece majoritatea tarifelor urmează să fie eliminate treptat, Bruxelles-ul susține că acordul va respecta, în final, regulile stabilite ale comerțului global.
Un oficial de rang înalt al Comisiei le-a spus joi jurnaliștilor că pasajul de deschidere al declarației comune a subliniat un „angajament al ambelor părți de a depune eforturi pentru o liberalizare progresivă”.
Acesta a accentuat că este „o muncă în desfășurare, care ne va ajuta, de asemenea, să respectăm standardele Organizației Mondiale a Comerțului privind aceste aspecte”.
Oficial, angajamentul Comisiei este lipsit de echivoc.
„Uniunea Europeană este și va rămâne un campion și un susținător al OMC și al comerțului bazat pe reguli — acest lucru nu se va schimba”, a declarat Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru comerț.
Totuși, nici foști oficiali ai Comisiei nu par convinși.
„Credibilitatea UE ca pilon al sistemului OMC bazat pe reguli ar fi grav compromisă dacă decide să aplice reduceri tarifare pe o bază preferențială”, a spus Ignacio García Bercero, care a fost responsabil de relația transatlantică și de politica OMC până în 2024.
Nu există nicio credibilitate în argumentul că «acordul» UE-SUA este un pas spre un [acord de liber schimb] compatibil cu OMC.
Strategia Bruxelles-ului împotriva bullying-ului american
Ce poți face atunci când cel mai mare bully din curtea școlii încetează să mai respecte regulile? Uniunea Europeană decide să nu rămână singură și își face o echipă.
La început, Bruxelles-ul a rezistat ideii de a se coordona cu alte țări afectate de tarifele lui Trump, precum Canada sau Mexic. Dar, în cele din urmă, și-a schimbat poziția.
„Principala critică ce poate fi adusă Comisiei este că nu a încercat cu adevărat să construiască o coaliție internațională anti-Trump”, a declarat fostul șef al OMC, Pascal Lamy.
Aceasta este o lipsă pe care Bruxelles-ul a încercat să o corecteze la sfârșitul lunii iunie, când, la un summit al liderilor, Ursula von der Leyen a lansat ideea unui nou club în care cele 27 de state ale UE să își unească forțele cu membrii blocului Parteneriatului Trans-Pacific (CPTPP), care include Regatul Unit, Canada, Japonia, Mexic și Australia.
Propunerea a fost întâmpinată cu entuziasm de cancelarul german Friedrich Merz, liderul celei mai mari economii din blocul comunitar.
„Dacă OMC este la fel de disfuncțională cum a fost de ani de zile și aparent rămâne așa, atunci noi, cei care continuăm să considerăm liberul schimb important, trebuie să venim cu altceva”, le-a spus el reporterilor.
Negocieri între reprezentanții UE și cei ai CPTPP sunt așteptate în cursul acestui an, cu scopul de a coordona eforturile pentru a apăra comerțul bazat pe reguli în fața ofensivei tarifare a lui Trump, a declarat pentru Politico un oficial de rang înalt din Ministerul de Finanțe al Noii Zeelande.
„Singura modalitate prin care UE poate recâștiga încrederea în sistem este să se coordoneze cu alți membri, dincolo de SUA, pentru a se asigura că regulile OMC sunt respectate”, a spus Marco Molina, care conduce acum propria firmă de avocatură, Molina & Associates.
„Asta va necesita leadership și muncă de echipă — și speranța că Washingtonul va realiza, în cele din urmă, că acest război comercial afectează interesele și consumatorii americani”, a adăugat Molina.
Editor : Ș.A.
