Autoritatea Electorală Permanentă răspunde, marţi, criticilor din Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, arătând că se bazează pe informaţii din anii anteriori, care nu au fost actualizate şi care nu reflectă amploarea şi stadiul avansat al activităţii instituţionale. AEP subliniază că Raportul Comisiei reţine doar existenţa, nefinalizată, a iniţiativei legislative depuse în 2023, fără a reflecta faptul că AEP a depăşit stadiul unor simple modificări punctuale ale legislaţiei, demarând o amplă reformă legislativă.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a luat act de apariţia Raportului Comisiei Europene privind statul de drept şi prezintă stadiul real al demersurilor instituţiei în domeniile vizate: finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi transparenţa publicităţii politice în mediul audiovizual şi online.
AEP subliniază că Raportul Comisiei reţine doar existenţa, nefinalizată, a iniţiativei legislative depuse în 2023, fără a reflecta faptul că AEP a depăşit stadiul unor simple modificări punctuale ale legislaţiei, demarând o amplă reformă legislativă, în urma unei analize de fond asupra funcţionării sistemului electoral în contextul alegerilor din anii 2024-2025.
”Prima etapă a reformei iniţiate de AEP include elaborarea a patru proiecte corelate: legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor politice, legea de organizare şi funcţionare a AEP şi legea de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/900. Aceste proiecte incluse în procesul de reformă legislativă sunt elaborate de către specialiştii AEP prin consultări cu societatea civilă (Expert Forum, Centrul pentru Inovare Publică, Declic, Active Watch, Funky Citizens, Pro Democraţia), cu un Comitet consultativ academic şi cu formaţiunile politice parlamentare”, precizează Autoritatea într-un comunicat oficial.
Potrivit AEP, calendarul asumat prevede finalizarea acestor proiecte până în toamna anului în curs, urmată de o dezbatere publică transparentă şi de parcurgerea procedurilor parlamentare. Prin urmare, nu este în niciun caz vorba de inacţiune, ci de o reformă de fond care înlocuieşte logica intervenţiilor punctuale prin adoptarea unui cadru normativ coerent şi temeinic fundamentat.
”Totodată, în ceea ce priveşte afirmaţia din raport că AEP ,,nu a efectuat auditul anual al partidelor politice”, subliniem că această constatare nu corespunde activităţii efective de control”.
”Pentru exerciţiile financiare din perioada 2023-2024, dintre cele 232 de partide aflate în planul aprobat în luna septembrie 2025, pentru 228 dintre acestea misiunile de control au fost finalizate cu rapoarte, fiind aplicate sancţiuni la 182 de formaţiuni, respectiv amenzi în valoare de 4.396.000 lei şi confiscări în valoare de 1.433.647,72 lei, cu executare silită demarată pentru 125 de formaţiuni. Pentru cele patru partide parlamentare mari (AUR, PSD, PNL, USR), controlul a fost prelungit, motivat de complexitatea verificărilor, până în a doua jumătate a lunii iulie. Pentru anul 2025, dintre 270 de partide aflate în plan, 10 misiuni sunt deja finalizate, 255 în desfăşurare, iar restul urmează a fi demarate la începutul lunii septembrie”. Ca urmare a misiunilor încheiate, patru partide neparlamentare au fost deja sancţionate cu 65.000 lei”, spune AEP, precizând că activitatea de control a AEP privind verificarea veniturilor şi cheltuielilor formaţiunilor politice este continuă, iar rezultatele controalelor sunt publicate pe www.finantarepartide.ro.
Mai mult, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, aflat în prezent în elaborare la nivelul AEP, prevede majorarea sancţiunilor contravenţionale pentru neregulile constatate, precum şi actualizarea plafoanelor de cheltuieli atât pentru finanţarea din subvenţii, cât şi pentru campania electorală, răspunzând astfel direct exact acelor deficienţe semnalate de Curtea de Conturi, subliniază Autoritatea Electorală Permanentă.
”În privinţa publicităţii politice online, evidenţiem faptul că AEP a finalizat proiectul de lege de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2024/900, acesta fiind publicat la data de 7 iulie 2026. (..) După încheierea perioadei de consultare publică, respectiv data de 31 iulie 2026, şi după integrarea observaţiilor şi propunerilor primite, proiectul de act normativ va fi supus procedurilor parlamentare în vederea adoptării”, mai anunţă AEP:
Autoritatea explică faptul că proiectul prevede măsuri de punere în aplicare a noilor reguli europene privind obligaţiile de transparenţă pentru sponsori, furnizori şi editori de publicitate politică (inclusiv marile platforme digitale), stabileşte competenţe partajate AEP – CNA – ANSPDCP – ANCOM, coordonate printr-un comitet interinstituţional, prevede un regim sancţionator disuasiv (amenzi de până la 6% din venitul anual, bugetul anual sau 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial din exerciţiul financiar precedent, cu majorarea limitei minime a amenzii cu 50% în perioada campaniilor electorale sau referendare), prevede instituirea unui mecanism de înregistrare şi evidenţă a reprezentanţilor legali ai furnizorilor din afara Uniunii Europene, şi propune posibilitatea dezvoltării de către AEP a unui sistem informatic de suport destinat sprijinirii editorilor de publicitate politică pentru respectarea obligaţiilor de păstrare a evidenţelor şi de transparenţă care le revin potrivit Regulamentului (UE) 2024/900”.
Autoritatea menţionează că, ”departe de a fi rămas pasivă faţă de fenomenul semnalat în raport, a elaborat cadrul normativ cel mai avansat de până acum pentru asigurarea trasabilităţii publicităţii politice, atât în perioada campaniei electorale, cât şi în afara acesteia”.
”Prin acest proiect AEP urmăreşte alinierea sistemului electoral românesc la standardele europene moderne şi instituirea unor reguli clare pentru publicitatea politică, astfel încât aceasta să fie transparentă şi uşor de verificat, în vederea consolidării încrederii în procesele electorale”, arată AEP.
”Evaluarea Comisiei se bazează pe informaţii din anii anteriori, care nu au fost actualizate şi care nu reflectă amploarea şi stadiul avansat al activităţii instituţionale, atât normative, cât şi de control efectiv, desfăşurată de Autoritate în perioada de referinţă. Autoritatea Electorală Permanentă rămâne deschisă dialogului cu instituţiile europene şi cu societatea civilă şi îşi reafirmă angajamentul pentru finalizarea reformei cadrului legislativ electoral”, mai transmite AEP.
Comisia Europeană a arătat, în raportul privind statul de drept, că, în România, rezultatele obţinute în urmărirea penală a cazurilor de corupţie, atât de mică amploare, cât şi la nivel înalt, s-au menţinut la acelaşi nivel ca în anul precedent.
”Instanţele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupţie şi să anuleze condamnările, inclusiv în cazurile de corupţie la nivel înalt, în urma hotărârilor Curţii de Casaţie şi Justiţie privind prescripţia”, scrie în document.
Totodată, se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura anchetarea şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor penale din cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.

