Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă a SUA, o nouă Comisie a UE și războiul în desfășurare din Ucraina, securitatea în toate dimensiunile sale va fi prioritatea Poloniei, care va prelua de la 1 ianuarie 2025 președinția Consiliului UE, a declarat ambasadoarea Poloniei la Uniunea Europeană, Agnieszka Bartol.
Energia, apărarea și securitatea economică vor fi în fruntea agendei UE în cadrul viitoarei președinții rotative de șase luni a Consiliului, potrivit Euronews.
Bartol a prezentat o agendă „foarte ambițioasă” pentru a aduce o oarecare stabilitate în vremuri de mari schimbări și provocări, odată cu preluarea de către Donald Trump a celui de-al doilea mandat ca președinte al SUA, o nouă Comisie a UE și războiul în curs din Ucraina.
„Ce vor oamenii? Ce caută oamenii? Ei caută securitate, iar acesta va fi cel mai mare motiv al președinției, securitatea în toate dimensiunile ei posibile”, a declarat ambasadorul polonez audienței la un eveniment organizat de Bruxelles, la începutul acestei luni.
Președinția de la Varșovia își propune să lucreze pe șapte dimensiuni diferite ale securității, de la securitatea externă și internă la competitivitate, calitatea alimentelor, medicamentele esențiale și prețurile accesibile la energie.
În ceea ce privește acestea din urmă, președinția poloneză intenționează să analizeze modul de reducere a costurilor pentru întreprinderi și cetățeni, cu un accent clar pe asigurarea securității aprovizionării și a diversificării și independenței energetice.
În ceea ce privește securitatea internă și externă, se așteaptă ca Consiliul să facă progrese în ceea ce privește protejarea frontierelor Europei, securitatea cibernetică, combaterea interferențelor străine și a dezinformarii și în ceea ce privește stimularea industriei de apărare a blocului.
Raportul de referință al lui Mario Draghi privind competitivitatea a estimat că UE trebuie să mobilizeze 500 de miliarde de euro în plus pentru apărare în următorul deceniu pentru a ține pasul cu concurenți precum SUA și China.
Cheltuielile europene pentru apărare au atins un record de 279 de miliarde de euro în 2023, dar estimările arată că vor fi necesari mai mulți bani pentru a acoperi lipsurile de finanțare și pentru a investi în noi proiecte, cum ar fi scutul european de apărare aeriană, după ani de subinvestiții.
„S-a schimbat fundamental mentalitatea (la nivelul UE)”, a spus Bartol, adăugând că acum „vorbim despre o nouă finanțare pentru apărare, care era tabu în urmă cu câțiva ani, și vorbim despre instrumente (de finanțare) inovatoare”.
Ambasadorul polonez nu a menționat niciun instrument de finanțare specific, întrucât discuțiile cu privire la emiterea de datorii comune în scopuri de apărare rămân o problemă sensibilă pentru statele membre precum Germania și Țările de Jos.
Dar UE va trebui să exploreze noi căi de finanțare în afara bugetului comun, a spus Bartol, în mod ideal bazat pe viitoarea Carte albă privind apărarea, care va fi prezentată în primele trei luni de mandat ale comisarului Kubilius.
Fondurile alocate pentru apărare în bugetul UE 2021-2027 se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro, iar următorul buget pe termen lung al UE, cunoscut sub numele de Cadrul Financiar Multianual (CFM), nu va începe până în 2028, plățile începând cu un an mai târziu în cel mai bun caz.
Bartol a susținut că bugetul UE, în ciuda importanței sale cruciale, nu poate fi principalul instrument de creștere a capacităților de apărare ale Europei. „Putin nu va aștepta CFM și lumea nu va aștepta CFM”, a conchis ea.
Editor : Ș.R.
