Partidul centrist D66 a egalat în mod neașteptat Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders, care se opune migrației, într-un scrutin extrem de strâns în Olanda, potrivit unor rezultate preliminare. Rob Jetten se află în pole position pentru a deveni următorul prim-ministru al Olandei, după ce partidul său liberal D66 a obținut un rezultat uimitor în alegerile de miercuri, scrie POLITICO.
D66 este pe cale să obțină 26 de locuri, la egalitate cu Partidul pentru Libertate (PVV) al extremistului de dreapta Geert Wilders, potrivit unei prognoze preliminare actualizate a agenției de știri olandeze ANP.
Nimeni nu vrea coaliție cu extremiștii lui Wilders
La nivel național, partidele au o diferență de 1.195 de voturi, D66 deținând încă un ușor avans. Prin urmare, ambele partide sunt pe cale să obțină 26 de locuri în Parlament.
Acest lucru ar plasa D66 într-o poziție puternică pentru a conduce următorul guvern, deoarece alte partide au declarat că nu vor colabora cu Wilders.
„Am reușit!”, a anunțat Jetten susținătorilor săi entuziaști din orașul universitar Leiden, după ce un sondaj realizat de Ipsos I&O pentru posturile de televiziune NOS și RTL a prevăzut că partidul va ocupa primul loc, cu 27 de locuri. „Am obținut cel mai bun rezultat înregistrat vreodată de D66.”
Diviziuni profunde în societatea olandeză
Rezultatele prognozate reflectă diviziuni profunde în societatea olandeză, cu un număr mare de alegători care susțin D66 și liderul său centrist Jetten – care s-a poziționat ca un anti-Wilders – și o cohortă de opinii similare care susține partidul lui Wilders.
D66 a înregistrat o creștere în ultimele săptămâni, condus de fostul ministru al Climei, Jetten, în vârstă de 38 de ani. Cu o agendă pro-UE și preocupată de climă, partidul s-a poziționat ca o alternativă moderată atât la partidul lui Wilders, cât și la conservatorii tradiționali.
Conform ultimelor previziuni preliminare ale ANP, care au confirmat sondajul de la ieșirea de la urne, liberalii de centru-dreapta din Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) sunt prognozați să ocupe locul al treilea, cu 22 de locuri. Partidul de centru-stânga GreenLeft-Labor este prognozat să câștige 20 de locuri, un rezultat dezamăgitor care a determinat demisia liderului Frans Timmermans. Partidul creștin-democrat de centru-dreapta (CDA) este pe cale să obțină 18 locuri, o revenire față de 2023.
În curând vor începe negocierile dificile pentru formarea coaliției, Jetten având probabil prima șansă de a forma un guvern, indiferent dacă D66 sau PVV vor termina în cele din urmă pe primul loc, având în vedere că marile partide mainstream au exclus participarea la o coaliție cu Wilders.
Wilders, provocator
Alegerile au loc la doar doi ani după ultimul scrutin din Olanda, când partidul de extremă dreapta PVV a obținut o victorie surprinzătoare și o parte din putere pentru prima dată.
Guvernul condus de PVV, care a inclus și partidul liberal VVD, partidul de centru Noul Contract Social și mișcarea populistă Mișcarea Fermieri-Cetățeni, a fost marcat de lupte interne și s-a prăbușit la mai puțin de un an de la începutul mandatului, când Wilders și-a retras partidul din coaliție din cauza unei dispute privind politica privind acordarea azilului.
Migrația și grave crize locative din Olanda au fost subiecte fierbinți în perioada premergătoare votului de miercuri. Dar campaniile s-au axat și pe problema stabilității conducerii, partidele luând poziție împotriva PVV, care se opune migrației, și excluzând orice colaborare viitoare cu Wilders.
Liderul de extremă dreapta s-a arătat provocator miercuri seara, în ciuda scăderii sprijinului de care s-a bucurat în comparație cu alegerile naționale anterioare.
„Alegătorii și-au spus cuvântul. Speram la un rezultat diferit, dar ne-am menținut poziția. Suntem mai hotărâți ca niciodată și rămânem al doilea, și poate chiar cel mai mare, partid din Olanda”, a scris el pe rețelele de socializare.
Editor : Marina Constantinoiu

