Crin Antonescu s-a întors în politică după aproximativ zece ani de pauză și vânează funcția pe care a mai ocupat-o timp de 49 de zile în anul 2012. Fost președinte al PNL, Antonescu a fondat, alături de Victor Ponta, Uniunea Social Liberală (USL). Treisprezece ani mai târziu, Crin Antonescu este candidatul coaliției PNL-PSD-UDMR pentru alegerile prezidențiale din mai.
Digi24.ro publică în această perioadă portretele celor 11 candidați la alegerile prezidențiale. Ne-am concentrat pe cinci mari capitole: avere, studii, experiență profesională, experiență politică și controverse.
Cariera lui Crin Antonescu
Crin Antonescu s-a născut în Tulcea în 1959 și a absolvit în anul 1985 Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universității București.
Între 1985 și 1989, Crin Antonescu a fost profesor de istorie în județul Tulcea, iar între 1989 și 1992 a fost muzeograf, potrivit CV-ului publicat de Parlament.
Antonescu a intrat în Parlament în anul 1992, unde a rămas timp de șase mandate (a avut patru mandate de deputat, între 1992 și 2008, și două mandate de senator, între 2008 și 2016) – inițial din partea Convenției Democrate Române și, ulterior, din partea PNL.
G4 Media a arătat la începutul acestui an că postul de profesor titular de istorie de la liceul Spiru Haret din Tulcea (ultimul post de profesor ocupat de Antonescu înainte să intre în politică) a fost ținut blocat timp de 24 de ani.
Opoziția a acuzat, practic, că „un tânăr din Tulcea nu a putut să se titularizeze din cauză că ținea Antonescu postul blocat”.
„Eu eram titular la liceul Spiru Haret din Tulcea. În 1992 am devenit parlamentar. Prin efectul legii, titulatura mea pe acel post a fost rezervată (…) În ianuarie 2017 am notificat liceul sau inspectoratul școlar, nu mai rețin, cu faptul că nu mai doresc să revin pe acel post și atunci probabil s-a dar concurs sau s-a dat altă titularizare”, a fost reacția lui Crin Antonescu cu privire la aceste acuzații.
Antonescu a fost între 1997 și 2000 ministru al Tineretului și Sportului în guvernele conduse de Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu.
Anul 2009 a fost, însă, unul important pentru Crin Antonescu. A câștigat alegerile interne din PNL în fața lui Călin Popescu Tăriceanu și a devenit candidatul partidului pentru alegerile prezidențiale din acel an. Antonescu a fost președinte PNL până în 2014.
În primul tur, acesta s-a clasat pe locul al treilea (în spatele lui Traian Băsescu și a lui Mircea Geoană), obținând puțin peste 1.9 milioane de voturi (puțin peste 20%).
Doi ani mai târziu, în 2011, Crin Antonescu semna, alături de Victor Ponta (atunci președinte al Partidului Social Democrat) și unul dintre liderii Partidului Conservator (fondat de Dan Voiculescu), înființarea Uniunii Social Liberale (USL).
USL (formată ulterior din PSD, PNL, PC și UNPR, partidul lui Gabriel Oprea) devenea principala opoziție împotriva președintelui de atunci, Traian Băsescu, pe care a reușit să îl și suspende a doua oară, în 2012. În acel an, USL obținea peste 60% la alegerile parlamentare.
Crin Antonescu, atunci președinte al Senatului, a preluat interimatul la Palatul Cotroceni, unde a stat 49 de zile. A apucat în acest timp să își facă și cărți de vizită care indicau funcția preluată de la Traian Băsescu.
Analizele din presa acelor ani arătau că în timpul mandatului de președinte interimar Crin Antonescu a avut 10 declarații de presă, 10 participări la interviuri, două participări la mitinguri USL și reacții dure la adresa criticilor venite din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
Antonescu livra, atunci, mesaje publice de tipul „nu trebuie ca România să se comporte ca o colonie” în UE sau că „noi vom fi partenerii și nu slugile instituțiilor europene”.
Printre criticile primite atunci din partea instituțiilor europene se numără și cele lansate de Comisia de la Veneția.
În iulie 2012, USL (care avea majoritate în Parlament și conducea și Guvernul) a demis Avocatul Poporului, președinții celor două Camere ale Parlamentului, a limitat atribuțiile Curții Constituționale și l-a suspendat pe președintele de atunci, Traian Băsescu.
Comisia de la Veneția concluziona că aceste măsuri „sunt problematice din punct de vedere al constituționalității și al statului de drept”.
Ceea ce s-a întâmplat în iulie 2012, interpretat alături de opinia Comisiei de la Veneția, a fost catalogat atunci în presă drept „un puci” organizat de USL, condus de Antonescu și Ponta, sau „lovitură de stat”, în opinia lui Băsescu. Antonescu a respins acuzația lui Traian Băsescu.
Deși făceau parte din aceeași alianță, relația lui Antonescu cu Ponta a fost una tumultoasă. Cei doi s-au acuzat reciproc că sunt „mincinoși”, iar totul a culminat cu decizia luată de PNL în 2014 de a se retrage de la guvernare.
Ruptura USL a venit pe fondul refuzului lui Ponta de a-l numi pe Klaus Iohannis vicepremier și ministru de Interne.
Astfel, în 2014, Antonescu a demisionat, pe rând, din funcția de copreședinte USL, din funcția de președinte al Senatului, din funcția de președinte PNL (pe fondul rezultatelor slabe obținute de partid la europarlamentare) și a renunțat și la candidatura la alegerile prezidențiale din acel an.
Presa vremii mai arăta atunci că, odată cu ruptura USL, Crin Antonescu și-a schimbat atitudinea și a început să adopte un discurs pro-european și să critice Partidul Social Democrat.
Începând cu 2016, când s-a terminat ultimul mandat de senator, Crin Antonescu a făcut o pauză de 10 ani de la viața politică.
A fost desemnat candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR opt ani mai târziu, după alegerile prezidențiale din 2024, anulate între timp.
Soția lui, Adina Vălean, își continuă cariera politică în Parlamentul European, unde a intrat în 2007. Vălean a fost comisar european pentru Transporturi între 2019 și 2024.
Derapaje și controverse
În 2011, Crin Antonescu a avut o serie de derapaje la adresa unor jurnaliști de la TVR, numindu-i „ratați” și „pensionari nesimțiți” într-un interviu TV. Antonescu a mai numit o dată jurnaliștii „nesimțiți” înainte de congresul PNL din 2013.
Tot în 2013, Antonescu spunea despre liderul iliberal de la Budapesta – Viktor Orban – că „este un model”, deși nu îi susține „derapajele”, cum ar fi „tentativele de a afecta libertatea presei”.
„Domnul Orban nu este chiar atat de timid in fata Comisie Europene ca alții (..) Chiar daca nu sunt de acord cu aia a lui, forta unui astfel de lider nu am cum sa nu o apreciez, si vreau pentru Romania un lider- un prim-ministru, un presedinte, de doua ori mai tare decat V. Orban”, spunea Antonescu despre Viktor Orban în anul 2013.
USL i-a adus lui Antonescu un mandat de senator în Teleorman, în 2012, unde a candidat alături de Liviu Dragnea pe listele Uniunii.
„Faptul că președintele PNL și secretarul general al PSD se vor angaja împreună in fața acelorași cetățeni este un semnal de soliditate a USL și de durată a ei”, explica, atunci, Antonescu.
Crin Antonescu și soția lui, Adina Vălean, au fost audiați la DNA în calitate de martori, în anul 2016, într-un scandal legat de achiziționarea unui apartament de la fiul lui Virgil Măgureanu.
Potrivit informațiilor din presă, Antonescu și Vălean au cumpărat în 2009 un apartament subevaluat de la fiul fostului șef SRI cu 248.000 de euro, în condițiile în care locuințele din acel bloc din zona Herăstrău erau cotate la aproximativ 400.000 de euro.
Audierea, venită pe fondul unei sesizări care reclama că restul, până la 400.000 de euro, au fost achitați de un afacerist, nu s-a concretizat într-un dosar penal.
„Nu mă pricep la piața imobiliară. Este normal să fie această diferență de preț în opinia mea. Eu am luat apartamentul nemobilat, nefinisat și chiar și fără țevi. Cred că așa s-ar explica diferența de preț cu vecinul”, se apăra la acea vreme Crin Antonescu.
Într-un interviu susținut recent la Antena 3 CNN, Crin Antonescu a folosit un citat din Ion Antonescu, acuzat de crime de război și considerat autorul Holocaustului din România.
Antonescu a spus că „speră să spună și el -Români, treceți Prutul!- în Moldova, în Ucraina, „dar nu cu arme”, ci cu „reconstrucție, cu inovare”, după cum a sesizat G4 Media.
Tot Crin Antonescu a subliniat că „nu avem de-a face cu fascismul în România”, ci „cu un fel de extremism, un nihilism social, un fel de anarhism”.
Menționăm că Crin Antonescu este autorul unei Legi adoptate în 2015 care a înăsprit pedepsele împotriva celor care fac propagandă fascistă, rasistă, xenofobă și promovează cultul persoanelor vinovate de infracțiuni contra păcii și omenirii.
Ce avere are Crin Antonescu
Crin Antonescu arată, în declarația de avere, că deține trei terenuri în Prahova, cu o suprafață totală de 4.905 metri pătrați.
Două dintre terenuri au fost moștenite de Crin Antonescu în anul 2022, în timp ce un altul a fost cumpărat în anul 2003.
Antonescu mai deține și două apartamente în București, de 96, respectiv 205 de metri pătrați, cumpărate în anii 2001 și 2011, dar și două case de locuit în Prahova – una de 84 de metri pătrați, cumpărată în anul 2007, și alta de 43 de metri pătrați, moștenită în 2022.
Candidatul susținut de coaliția PNL-PSD-UDMR deține trei autoturisme, un BMW (fabricat în 2007), un Mercedes (fabricat în 2013) și un Kia (fabricat în 2015), dar și o colecție de bijuterii în valoare de 18.000 de euro.
Crin Antonescu are aproximativ 340.000 de euro în bănci din România, Belgia și Liechtenstein.
La capitolul investiții, Antonescu arată că a investit 98.470 de euro în titluri de stat, certificate sau obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor.
Candidatul coaliției a declarat că nu a obținut niciun venit în anul 2024. Singurul venit care apare în declarația de avere a lui Antonescu e cel al soției Adina Vălean.
Fostul comisar european a obținut în 2024 aproximativ 200.000 de euro drept salariu pentru funcțiile de la Bruxelles (comisar european și europarlamentar) și aproximativ 35.000 de euro drept diurne și misiuni.
Declarații ale lui Crin Antonescu
Vă prezentăm câteva opinii ale lui Crin Antonescu, menționate în direct la Digi24:
- Întrebat dacă ar limita drepturile comunității LGBT cu un referendum sau o modificare a Constituției: „În niciun caz nu reduc drepturile nimănui. Drepturile existente nu le reduc printr-un referendum (…) Cred, repet, că familia tradițională e formată între un bărbat și o femeie”
- „Nu consider că am calitatea să dialoghez eu acum cu cineva din administrația Trump. Administrația Trump este o administrație câștigat niște alegeri, reprezintă Statele Unite la nivel oficial. Eu sunt doar un candidat în România. Evident că odată devenit președinte, eventual, e prima obligație să folosesc toate canalele și asta este până la urmă simplu pentru a intra în contact în dialog cu principalul partener strategic al României”
- „Ajuns la Cotroceni, e un Guvern care e în funcţiune, e un Guvern care a fost investit de Parlament şi a cărui activitate o urmăresc, o veghez ca preşedinte, buna funcţionare a instituţiilor statului. Dacă îşi respectă programul, dacă răspunsul Guvernului la nevoile societăţii şi aşa mai departe sunt conforme cu propriul său program, cu angajamentele sale, cu ceea ce cred eu că e obligaţia Guvernului, ca preşedinte, faţă de societate. Nu îmi convine ceva, cu nişte argumente foarte serioase, le discut cu cei care sunt în Guvern”
Alte profile ale candidaților la alegerile prezidențiale
Editor : M.G.
