Celălalt partener nord-american pe care îl avem, Canada, este una dintre cele mai puternice democraţii din lume. Poate tocmai de aceea este o ţintă pentru cei interesaţi de destabilizare. Serviciile secrete canadiene au observat ca sunt interferențe în procesul electoral al ţării, din partea mai multor state. Populismul vine şi el în completarea acestui meniu, pentru că politicieni care au răspunsuri la orice, dar nu au şi soluţii, sunt peste tot. Ambasadorul Gavin Buchan a vorbit la Pașaport Diplomatic despre toate provocările pe care le are de înfruntat Canada, dar a oferit şi detalii despre implicarea guvernului de la Ottawa în rezolvarea problemelor din partea noastră de lume.
Alegerile democratice, mereu sub atac
Cristina Cileacu: Dle ambasador, Canada este o democrație puternică, dar vedem că democrațiile puternice au tendința de a fi atacate. În țara dumneavoastră vor avea loc alegeri federale anul viitor, dar deja lupta este în desfășurare. Au existat unele acuzații împotriva Chinei, Indiei și Pakistanului pentru interferenţe în alegerile anterioare. Credeţi că se va întâmpla din nou?
Gavin Buchan: Am avut o anchetă publică majoră cu privire la problema interferențelor electorale străine și nu cred că este ceva unic pentru Canada. Cred că vedeți tot felul de presiuni, dezinformare, atacuri prin social media, în multe țări din lume. În această regiune nu trebuie să te uiți mai departe de Moldova. Vor avea alegerile prezidențiale anul acesta, alegerile parlamentare anul viitor, şi sunt zeci de milioane de dolari din fonduri rusești care curg în eforturi active de dezinformare, în încercarea de a schimba rezultatul alegerilor. S-a întâmplat asta în Canada? Asta indică cu siguranță ancheta în curs. Avem o așteptare rezonabilă că se va întâmpla din nou în viitor? Se întâmplă în multe locuri. Cred că asta ne va include pe noi. Da.
Metode bune în lupta cu dezinformarea
Cristina Cileacu: Şi cum se poate lupta cu asta?
Gavin Buchan: Am avut o masă rotundă foarte interesantă cu ministrul nostru de externe când am fost în Moldova, în ianuarie. Și, în esență, nu poți continua încercând să demontezi toate minciunile. Este atât de multă dezinformare pe internet încât nu poţi să verifici fiecare mesaj și să contracarezi fiecare mesaj în parte. Trebuie să avem mesaje puternice și proactive, trebuie să ieși preîntâmpina asta. Trebuie să faci ceea ce ei numesc pre-demontare, să ne asigurăm că oamenii au informațiile corecte în prealabil, astfel încât să știe când aud ceva care este dezinformare. Și într-adevăr, trebuie să încurajăm gândirea critică. Trebuie să-i facem pe oameni să înțeleagă ce este o sursă de știri credibilă și ce nu este o sursă de știri credibilă. Trebuie să-i facem pe oameni să aibă obiceiul să trateze toate postările de pe rețelele de socializare ca și cum ar fi 1 aprilie. Nu ar trebui să existe doar o zi pe an când ne uităm critic la fluxurile noastre de socializare. Ar trebui să fie 365.
Imigranţii, „vinovaţii” de serviciu
Cristina Cileacu: Populiștii sunt în întreaga lume, în această zonă, la fel şi în Canada, folosesc multă imigrația atunci când vine vorba să arate cu degetul către cineva care trebuie să fie acuzat din orice motiv. În Canada, aveți și o expertiză în privinţa imigrației, pentru că, Canada este cumva imună la asta, este o țară a imigranților și sunteţi mândri de această parte a țării voastre. Este Canada încă imună, pentru că aveți propriii populiști?
Gavin Buchan: Avem propriii noştri populişti şi aceştia au fost cu siguranţă foarte prezenţi în campania electorală de data trecută. Mă aștept să revină, deși fără Covid ca o problemă majoră, s-ar putea să nu fie la fel de prezenți. Dar, populismul este întotdeauna despre prezentarea unor soluții simple la probleme complicate. Și de multe ori este vorba despre învinuirea celor din afară. Este vorba despre a lua o situație în care există mulți factori, majoritatea bazați pe politica națională, care duc la o problemă și a spune: uită-te, uită-te la acei oameni de acolo. Ei sunt problema. Și nu este o politică bună, dar uneori este o politică eficientă. În Canada, da, suntem norocoși că avem un număr record de imigranți în acest moment. Primim jumătate de milion în fiecare an. Și există un consens social că acesta este un lucru bun de făcut, că acest lucru compensează ratele scăzute ale natalității, că diversitatea este un punct forte, că fiecare canadian poate fi un canadian pe jumătate Eu sunt canadian-scoțian. Avem peste 200.000 de canadieni-români. Asta aduce perspective diferite, aduce conexiuni în multe părți ale lumii și ne întărește cu adevărat ca societate să avem toate acele perspective diverse.
Canada trage frâna imigraţiei
Cristina Cileacu: Dar guvernul lui Justin Trudeau pune un plafon imigrației pentru că acum aveți o situație care, din nou, este ceva ce are şi restul lumii, prețurile de criză ale locuinţelor și șomajul. Va afecta acest lucru, pe termen lung, relația Canadei cu imigranții?
Gavin Buchan: De fapt nu am stabilit un plafon pentru imigranți. Pentru imigrare ne stabilim obiective, fie că este vorba de 3, 4 sau 500.000 de persoane pe an. Ceea ce am restricționat recent este numărul de persoane care vin în Canada cu permise de studiu, pentru că am constatat că s-a transformat într-un fel de flux paralel de imigrație. Și vrem să ne asigurăm că, dacă oamenii vin în Canada, vin de fapt pentru a studia la o școală autentică și credibilă. Așa că am redus numărul de locuri disponibile pentru fluxul educațional.
Realitatea apărării canadiene
Cristina Cileacu: Canada se implică mult foarte mult și în alte regiuni ale lumii pentru a proteja alte democrații și pentru a le consolida. Revenind în regiunea noastră de aici, România, Moldova, Bulgaria, suntem amenințați constant de Federația Rusă, chiar dacă nu ne-au atacat direct. Dar totuși suntem martori și la ceea ce se întâmplă în Ucraina din cauza Federației Ruse. Toată lumea încearcă să se întoarcă la arme, în sensul de a fi mult mai pregătită pentru orice se va întâmpla în zonă. În cazul NATO, Canada este criticată pentru faptul că nu a reușit să atingă acele 2% din cheltuieli pentru bugetul Alianței. Ce se întâmplă?
Gavin Buchan: În privinţa obiectivelor de finanțare ale NATO, sunt câteva lucruri de reținut. Primul este că nu toate țările au aceleași provocări. Pentru țările care se confruntă cu Rusia mai de aproape, evident, te uiți la infrastructură, te uiți la baze, te uiți la tot felul de activități extrem de intensive în resurse. Canada este departe, deși ne confruntăm cu Rusia peste Oceanul Arctic. Dar, prin urmare, accentul nostru a fost pus pe forțele care se pot desfăşura. Deci am susținut întotdeauna că cea mai importantă măsură a participării Canadei este să desfășurăm forțe pentru a contribui la soluție. Și acum conducem grupul de luptă de prezență înaintată îmbunătățită din Letonia. Vom fi, dacă nu primii, cu siguranță printre primii care facem trecerea la o formație completă de brigadă de forță. Prin urmare, contribuim cu forțe la flancul estic, unde avem nave canadiene care participă în mod regulat la forțele maritime permanente ale NATO, avem o tradiție îndelungată de susținere a poliției aeriene pentru România, temporar în așteptare, pentru că trecem de la F-18 la F-35, ceea ce înseamnă că atunci când ne întoarcem, vom fi mult mai capabili. Deci, aceasta este o parte a răspunsului. Cealaltă parte este că punem resurse suplimentare în apărare. A fost o actualizare a apărării care a apărut cu puțin timp în urmă, la începutul acestei luni, de fapt, și care va primi, în următorii 20 de ani, încă 73 de miliarde de dolari canadieni investiți în forțele noastre armate. Prin urmare, facem investiții solide în apărare și, în cazul Canadei, se traduc nu în baze suplimentare pe teritoriul nostru natal, ci în trupe suplimentare care sunt desfășurate pe prima linie, care se confruntă cu amenințarea sub steagurile NATO.
Lumea trebuie să se bazeze pe reguli
Cristina Cileacu: Și cum este văzută această amenințare din Canada? Pentru că trăim acum într-o lume în care tind să apară întotdeauna unele state care de fapt nu respectă dreptul internațional. Și nu vorbesc doar despre Rusia pentru că am asistat şi la alte atacuri, nu neapărat în zona noastră, ci pe glob. Care este viziunea Canadei asupra acestui tip de lume?
Gavin Buchan: Este extrem de important să păstrăm ceea ce numim ordine bazată pe reguli internaționale. De la cel de-Al Doilea Război Mondial, am operat pe premisa că nu putem schimba frontierele cu forța. Și pentru o lungă perioadă de timp au existat câteva excepții și câteva răspunsuri la aceste excepții. Mă gândesc la primul război din Golf, din 1991. Acesta a fost un caz în care a fost o încălcare clară a suveranităţii unei țări și a integritătii teritoriale și un răspuns internațional mobilizat pentru a corecta acest lucru. Invazia rusă a Ucrainei arată este că Vladimir Putin este cineva care crede în legea junglei, vechea premisă a secolului al XIX-lea, că cei puternici ar trebui să poată să dicteze termeni celor slabi și că granițele pot fi redesenate prin forță, iar acest război este doar continuarea politicii prin alte mijloace. Acestea sunt lucruri despre care am crezut ferm că sunt în trecut și trebuie să lucrăm pentru a ne asigura că sunt puse înapoi în trecut, că țări precum România nu ar trebui să se simtă amenințate pentru că sunt alături de un vecin mai mare, mai puternic din punct de vedere militar. Și aici intervine NATO. Avem solidaritatea NATO, avem articolul 5, avem trupele de prezență avansată sporită din partea NATO. Și acestea sunt garanția finală că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor și că România nu trebuie să se considere o țară mică, care se confruntă cu o amenințare mare. Este un aliat NATO și întreaga Alianță ar fi în spatele ei dacă s-ar ajunge vreodată la asta.
Responsabilitate faţă de Ucraina
Cristina Cileacu: Și dacă vorbim de țări precum Ucraina, precum Moldova, care nu se află sub aripa NATO, ce să facem?
Gavin Buchan: În special în cazul Ucrainei, care a fost invadată, ar trebui să le oferim absolut tot ce au nevoie, atâta timp cât este nevoie, până când vor putea câștiga războiul.
Cristina Cileacu: Dar pot câștiga războiul?
Gavin Buchan: Am avut vești bune de la Congresul SUA, săptămâna trecută, i-am auzit pe americani anunţând, cu întârziere, dar anunțând pachetul de sprijin. Avem Uniunea Europeană care a angajat sume uriașe de bani, cred că peste 100 de miliarde de euro, pentru Ucraina. Canada a angajat deja 10 miliarde de dolari canadieni. Suntem într-adevăr într-o situație în care Ucraina duce un război care este un razboi pentru noi toti. Ei sunt cei care se află în prima linie. Ei sunt cei care își sacrifică viața pentru idealurile libertății și democrației pe care le susținem cu toții. Și merită tot sprijinul pe care îl pot obține de la noi. Și acesta este unul dintre domeniile în care Canada și România au foarte multe în comun. Ambele ţări sunt ferm dedicate sprijinului Ucrainei cu cât este nevoie, atât timp cât este nevoie.
Cazul special al Republicii Moldova
Cristina Cileacu: Și Republica Moldova, pentru că nici măcar nu au armată?
Gavin Buchan: Moldova este un caz special. Este o țară care face totul bine. M-am întâlnit cu Maia Sandu de două ori deja, a fost ministrul nostru de externe acolo, la sfârșitul lunii ianuarie. Ei fac toate reformele corecte, sunt pe cale să devină o democrație europeană, sunt deja o democrație. Ei introduc tot felul de măsuri corecte și merită în mod absolut sprijinul nostru în fața eforturilor consistente ale Rusiei de a-i destabiliza. Așadar, în cazul Canadei, introducem o serie de domenii în care vom sprijini Moldova. Avem un mic proiect de sprijin pentru societatea civilă, avem sprijin pentru sistemul judiciar, vom introduce un anumit sprijin în sectorul energetic și suntem în proces de negociere a unui împrumut major, pentru sprijin financiar acordat guvernului. Moldova este o țară mică, dar este o țară care a făcut absolut tot ce trebuie să facă, pentru a câștiga invitația de aderare la Uniunea Europeană, pe care a primit-o anul trecut. Deci, da, ca și în cazul Ucrainei, Canada și România sunt foarte aliniate în privinţa importanței susținerii Republicii Moldova. Și una dintre marile bucurii ale misiunii mele aici este că ajung să lucrez la lucruri concrete de genul acesta, în colaborare cu partenerii mei români.
China, un actor care nu poate fi ignorat
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre o lume care nu mai are reguli pentru că avem aceste state care continuă să amenințe diverse zone, trebuie să includem în conversație şi China. Canada și-a exprimat recent interesul pentru a deveni parte a AUKUS (n.r. parteneriat de securitate în zona Indo-Pacific). Și asta a deranjat China destul de mult. Cum este acum relația dintre Canada și China, care era deja tensionată şi acum se adaugă şi asta?
Gavin Buchan: Au fost anumite provocări cu China, nu voi nega asta. Am detenția celor doi Michaeli (n.r. cetăţeni canadieni), detenția arbitrară din perspectiva noastră. Și, până când acest lucru nu s-a rezolvat, au fost câteva puncte semnificative de conflict între țările noastre. China este o adevărată superputere din punct de vedere economic, din ce în ce mai mult şi militar. Sunt o țară de prim rang la nivel internațional din punct de vedere al puterii și influenței. Am venit din Africa înainte de această misiune aici. Și am putut vedea acolo că, China este foarte prezentă în sens global. Dar, asta înseamnă că trebuie să lucrăm cu ei. Asta nu înseamnă că vom fi mereu de acord. Lucrăm cu China pe care o avem în faţă astăzi, cu o Chină așa cum există acum, mai degrabă decât cu o Chină cu care am dori să avem de-a face, la care sperăm că va evolua în următorii ani. În acest moment, urmăresc anumite obiective în moduri care perturbă sistemul juridic internațional, care nu sunt în concordanță cu normele diplomatice. Și când se întâmplă acest lucru, trebuie să-i provocăm. Prin urmare, cooperăm cu China oriunde putem, cu privire la probleme mari, cum ar fi schimbările climatice sau biodiversitatea, dar îi vom contesta în privinţa drepturilor omului sau a respectării statului de drept la nivel internațional, atunci când va fi nevoie.
Influenţe subtile made in China
Cristina Cileacu: Ați menționat că, China este prezentă în Africa, dar China este foarte prezentă și în Balcanii de Vest, este foarte prezent în Orientul Mijlociu. Cum se face că lumea occidentală, lumile democratice nu sunt la fel de prezente sau nu atât de evident prezente în aceste zone și China, a reușit să obțină atâta influență?
Gavin Buchan: Cred că în multe privințe, lumea occidentală a fost prezentă în acele zone. Și China este cea mai evidentă pentru că este un nou participant. Nu este că nu am fost acolo. În 2016-2020, am condus programul nostru de ajutor pentru Orientul Mijlociu. Știu că am fost acolo. Cheltuiam 100 de milioane pe an. Dar cred că marele avantaj pe care China l-a avut în apropierea țărilor este că spune: uite, nu aveţi obligații, nu ne aşteptăm să susţineţi democraţia, nu vom avea niciuna dintre aceste cereri incomode, cum ar fi să nu aveţi muncă forțată implicată în producția de produse. Banii vin doar ca bani. Și din ce în ce mai mult, oamenii își dau seama că totuşi sunt obligații atașate, doar că sunt sfori diferite. Și chinezii înșiși au descoperit că dacă împrumută cu bani guverne cu rezultate dubioase, au şi dezavantaje, pentru că nu se mai pot aștepta neapărat să primească toți banii înapoi.
O relaţie care creşte constant
Cristina Cileacu: Din moment ce sunteți aici, în România și acoperiți, din București, câteva țări din zonă, trebuie să vă întreb, care este misiunea dvs aici, în România?
Gavin Buchan: În primul rând, ca orice bun ambasador, misiunea mea este promovarea relațiilor bilaterale, asigurarea unei legături puternice între cele două…
Cristina Cileacu: …nimeni nu cunoaște cu adevărat acest cuvânt, bilateral, care este sensul lui.
Gavin Buchan: … ce înseamnă asta… Ce avem în contextul românesc, aș spune că am trei, poate patru priorități de top. Relații economice sunt prioritare. Avem, în special, pe partea nucleară, o istorie extraordinară de colaborare care datează din 1977, credeți sau nu, atunci am semnat un acord de cooperare nucleară. Dar avem două reactoare nucleare de design canadian Candu, care contribuie la 20% din electricitatea din România și sunt proiecte în curs de desfășurare pentru renovarea lor. Și acum ne uităm la construcția a două reactoare noi, Cernavodă trei și patru, și este un angajament de 3 miliarde de dolari canadieni, din partea noastră, pentru credite de export pentru a ajuta la acest lucru. În partea economică, zona nucleară este un segment mare al acesteia, dar şi relații economice mai largi. De la introducerea Acordului economic și comercial cuprinzător Canada- Europa, în 2017, comerțul a crescut. Sincer, a crescut în moduri care sunt mai mult în beneficiul României decât al Canadei, în acest moment, totuși, este aproape un dezechilibru de 8 la 1 în comerț în ultimele statistici. Sunt încrezător că vom remedia acest lucru în anii următori. Dar avem un parteneriat comercial foarte bun pe această parte. În primul rând, economia, al doilea este de fapt să ne uităm în afara granițelor, la Ucraina. Este ceea ce putem face împreună, pentru a ajuta Ucraina în rezistența sa la invazia rusă brutală, nejustificată și ilegală. În al treilea rând, din nou în afara granițelor, colaborarea cu România în Moldova, și ce putem face pentru ca Republica Moldova să progreseze în siguranță pe calea sa europeană.
Celălalt partener nord-american
Cristina Cileacu: În România, când ne gândim la America de Nord, ne gândim mai ales la Statele Unite ale Americii și mai puțin, la Canada. Aveţi de gând să schimbaţi ceva și în această privință?
Gavin Buchan: Nu cred că cineva ar putea face pe cineva să nu se concentreze mai întâi pe Statele Unite. Este superputerea globală. Dar, da, așa cum ne place foarte mult să reamintim oamenilor, legătura transatlantică este mai mult de o țară. Suntem cealaltă jumătate a legăturii transatlantice. Și, uneori avem chiar un rol de jucat ca interpreți a ceea ce se întâmplă în Statele Unite, pentru un public extern. Avem o dorință foarte puternică să facem oamenii să se gândească la Canada atunci când se gândesc la America de Nord. Avem o mulțime de contribuții pe care le putem aduce, fie că este vorba de schimbările climatice și de tranziția către noua economie durabilă, fie că este vorba despre producția de resurse naturale, fie că este vorba de cercetare și dezvoltare științifică și tehnologică, sunt tot felul de domenii în care Canada are instituții și capacități de top la nivel mondial. A determina oamenii să se concentreze asupra lor, în loc de ce au americanii este o chestiune mare, dar, poate îi vom face să se concentreze asupra lor la fel de mult ca asupra celor americane.
