Interdicția de călătorie emisă, miercuri, de președintele SUA, Donald Trump, urmează să afecteze în principal țări din Africa și Orientul Mijlociu. Douăsprezece țări se confruntă cu interdicții totale, care vor intra în vigoare luni. Alte șapte națiuni se vor confrunta cu restricții parțiale. BBC oferă o analiză mai detaliată asupra motivelor care au dus la decizia președintelui american.
Donald Trump a prezentat această măsură de interzicere ca fiind o chestiune de securitate națională. Președintele american a invocat un atac recent asupra membrilor comunității evreiești din Colorado, care se presupune că a fost comis de un cetățean egiptean. Egiptul, însă, nu se află pe lista țărilor vizate.
Afganistan
Într-o proclamație prezidențială semnată de Donald Trump, sunt formulate mai multe acuzații la adresa Afganistanului. Documentul evidențiază faptul că talibanii, care controlează țara, sunt desemnați ca fiind un grup terorist.
Măsura vine la doar câteva săptămâni după ce administrația Trump părea să indice că situația din Afganistan s-a îmbunătățit, atunci când a anunțat încheierea statutului de protecție temporară (TPS) pentru afganii aflați în SUA.
Trump mai acuză Afganistanul că nu are o autoritate centrală „competentă sau cooperantă” în ceea ce privește emiterea pașapoartelor sau a documentelor civile. De asemenea, este invocat faptul că cetățenii afgani rămân ilegal în SUA după expirarea vizelor.
Iran
Proclamația lui Trump identifică Iranul ca sponsor al terorismului, fiind o acuzație veche, respinsă de Teheran, notează BBC. SUA au criticat anterior Iranul pentru presupusa susținere a grupurilor proxy din regiune, precum Hamas și Hezbollah.
În noul document se afirmă că Iranul este „o sursă semnificativă de terorism la nivel mondial”, nu cooperează cu SUA în probleme de securitate și „nu a acceptat în mod constant repatrierea cetățenilor săi expulzabili”.
Această decizie vine în contextul negocierilor tensionate dintre SUA și Iran privind un nou acord referitor la capacitățile nucleare ale Iranului.
Somalia și Libia
Pentru Somalia, motivele sunt similare: țara este considerată de Trump drept un „refugiu sigur pentru teroriști”. De asemenea, este acuzată că nu își acceptă cetățenii expulzați din SUA.
Trump a mai adăugat: „Somalia se deosebește de celelalte țări deoarece guvernul său nu are control asupra teritoriului, ceea ce limitează eficiența capacităților naționale.”
Guvernul somalez recunoaște provocările și afirmă că dorește „să inițieze un dialog pentru a aborda preocupările ridicate” de Trump.
Libia, aflată în nordul Africii, este menționată pentru „prezența teroristă istorică”, percepută ca fiind o amenințare pentru americani. Ambele țări sunt criticate și pentru ineficiența în emiterea pașapoartelor.
Haiti
Documentul evidențiază că „sute de mii de imigranți ilegali haitieni au pătruns în SUA în timpul administrației Biden”.
Trump indică mai multe riscuri presupuse: formarea de „rețele criminale” și o rată ridicată de depășire a duratei de ședere legală.
Datele Biroului de Recensământ al SUA arătau că, în februarie 2024, în SUA locuiau peste 852.000 de haitieni. Mulți au venit după un cutremur devastator din 2010 sau fugind de violența bandelor.
Donald Trump mai acuză și lipsa unei autorități centrale eficiente în domenii precum aplicarea legii.
Ciad, Republica Congo, Guineea Ecuatorială
Aceste țări sunt acuzate exclusiv de rate ridicate de depășire a vizelor.
Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) definește „overstay” drept o persoană care rămâne în SUA după expirarea vizei, fără o prelungire legală. Rata prezentată indică proporția celor care încalcă acest termen.
Ciadul este acuzat de „dispreț flagrant față de legile de imigrare ale SUA”, cu o rată de 49,54% de depășiri ale vizelor turistice și de afaceri în 2023.
Republica Congo și Guineea Ecuatorială au rate de 29,63% și, respectiv, 21,98%. Cu toate acestea, Laos, care are o rată și mai mare, se confruntă doar cu restricții parțiale.
Myanmar
Myanmar, numit greșit Ciad în proclamație, potrivit BBC, este și el acuzat de rate ridicate de depășire a vizelor.
La fel ca Iranul, Myanmarul este acuzat că nu cooperează cu SUA pentru repatrierea cetățenilor deportați.
Eritreea, Sudan și Yemen
Toate cele trei țări sunt acuzate că au probleme majore în eliberarea pașapoartelor și documentelor civile.
Eritreea și Sudanul au, de asemenea, rate ridicate de „overstay”. Eritreea este acuzată și că refuză să furnizeze SUA cazierul cetățenilor săi și că nu îi acceptă înapoi pe cei deportați.
Yemenul este acuzat, asemenea Somaliei, că nu are control asupra teritoriului său. În Yemen au loc operațiuni militare active ale SUA, vizând rebelii Houthi care controlează mare parte din nordul și vestul țării.
Țări cu restricții parțiale
Cetățenii din alte șapte țări se confruntă cu restricții parțiale, adaugă sursa citată.
Venezuela este acuzată că nu are o autoritate centrală competentă pentru emiterea documentelor. Sunt menționate și refuzul de a primi cetățenii deportați și probleme cu vizele. Venezuela a răspuns calificând administrația Trump drept „suprematiști care cred că dețin lumea”.
Cuba a fost etichetată drept sponsor al terorismului, mai scrie BBC. În document sunt menționate refuzul de a primi cetățeni expulzați și problemele cu vizele.
Cât pentru Burundi, Laos, Sierra Leone, Togo și Turkmenistan, principalele probleme invocate sunt ratele ridicate de „overstay”.
Editor : C.S.
