Centrala nucleară de la Zaporojie (ZNPP), cea mai mare centrală nucleară din Ucraina și Europa, se află în prezent într-o stare de pană de curent de aproape trei săptămâni consecutive. În tot acest timp, centrala a funcționat cu generatoare diesel de urgență, care furnizează energie pentru răcirea reactoarelor și asigurarea siguranței.
După dezastrul de la Fukushima din 2011, autoritățile de reglementare europene au stabilit o regulă conform căreia o centrală nucleară poate funcționa fără energie electrică externă pentru o perioadă de maximum 72 de ore. Depășirea acestei limite crește riscul unei catastrofe nucleare. Dar, ca de obicei, rușii ignoră astfel de reglementări, așa cum fac cu majoritatea legilor internaționale și a regulilor de război.
De ce Rusia a întrerupt din nou alimentarea cu energie electrică a ZNPP și ce s-ar putea întâmpla în continuare? Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, consideră că aceasta este o întrerupere „de probă” – parte a pregătirilor pentru integrarea centralei în rețeaua electrică rusă. „Următorul pas este și mai periculos: pornirea unui reactor sub ocupație – fără răcire adecvată, fără licență și fără niciun control”, a avertizat Sibiha.
Este acesta un scenariu realist? Care sunt riscurile pentru Ucraina și pentru lume și cum poate fi oprit?
Cum a ocupat Rusia centrala nucleară de la Zaporojie
Începutul lunii martie 2022. Enerhodar, orașul satelit al centralei nucleare de la Zaporizhzhia, era atacat, în apropiere izbucniseră incendii, iar tancurile rusești trăgeau asupra centralei nucleare. În acel moment, lumea se afla în pragul unui alt Cernobîl.
Existau speranțe că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va interveni și va pune rapid capăt ocupației. Dar rușii au adus echipament militar și arme în incinta centralei, au minat zona înconjurătoare și au restricționat accesul personalului.
De atunci, centrala a suferit întreruperi constante ale comunicațiilor și ale alimentării cu energie electrică din rețeaua ucraineană. Atacurile rusești asupra liniilor de transport al energiei electrice au lăsat în repetate rânduri ZNPP fără energie electrică, forțând reactoarele sale să intre într-o stare de oprire rece (când nu au loc reacții nucleare) și oprind producția de energie electrică.
În această perioadă, personalul a lucrat sub amenințarea armelor, iar controlul asupra instalației a fost preluat treptat de Rosatom, operatorul nuclear de stat al Rusiei. Kremlinul nu a ascuns planurile sale de a conecta ZNPP la propriul sistem energetic, dar diverse probleme tehnice, organizatorice și de siguranță l-au împiedicat să facă acest lucru. Cu toate acestea, eforturile sistematice în această direcție au continuat, transmite pravda.ua.
Pregătiri pentru repornire: ce au făcut rușii
Din 2023, rușii au pus bazele pentru repornirea centralei ocupate ilegal, lucrând în cel puțin două domenii – informațional și tehnic.
În sfera informațională, ei încearcă să creeze iluzia că „la centrală este ordine”: răspândesc afirmații despre presupusa „pregătire tehnică a unităților”, „întreținerea programată” sau „verificările de rutină ale sistemului”. În realitate, aceasta este o fațadă menită să convingă lumea că ZNPP poate funcționa în siguranță sub controlul Rusiei.
Între timp, pregătirile tehnice sunt, de asemenea, în curs de desfășurare. Rușii dezvoltă infrastructura necesară pentru a integra centrala nucleară în rețeaua lor electrică. Conform informațiilor obținute prin satelit și analizate de Greenpeace, rușii s-au concentrat pe mai multe proiecte cheie în ultimii doi ani.
Primul este construirea unei linii de transport de energie electrică de 201 km între substațiile din orașele ocupate Melitopol și Mariupol. Această linie face parte din planul Federației Ruse de a conecta sistemele energetice ale teritoriilor ocupate temporar la propria rețea.
Al doilea este construirea unui sistem de alimentare cu apă pentru răcirea reactoarelor – o problemă deosebit de urgentă de la distrugerea centralei hidroelectrice Kakhovka.
În plus, rușii au avariat în mod deliberat liniile electrice de 750 kV din apropierea centralei. Acest lucru a provocat a zecea pană de curent la ZNPP, forțând-o să treacă la alimentarea cu energie diesel de rezervă. Potrivit Greenpeace Ucraina, aceste acțiuni indică faptul că Rusia ar putea încerca să conecteze centrala ocupată la rețeaua rusă. Următorul lor pas ar putea fi repornirea unuia dintre reactoare.
Este posibilă repornirea reactoarelor în condiții de ocupație?
Experții și oficialii cu care a discutat Ekonomichna Pravda au subliniat că repornirea chiar și a unui singur reactor ar fi un proces complex, periculos și costisitor – dar este posibil din punct de vedere tehnic.
„Nu există probleme tehnice care să nu poată fi rezolvate, așa că, teoretic, este posibil”, a declarat un reprezentant al unei companii energetice ucrainene. „Adevărata problemă o reprezintă factorii de siguranță, care rămân critici și nu vor dispărea până la încetarea ostilităților.”
Potrivit lui Sean Burnie, specialist nuclear la Greenpeace Ucraina, din punct de vedere tehnic, Rosatom poate porni doar un singur reactor în acest moment.
„Deși nu cunoaștem detaliile acestor planuri, analiza noastră a documentelor, declarațiilor rusești și imaginilor satelitare arată o traiectorie clară către pornire. Evaluarea noastră se bazează pe faptul că, având în vedere apa de răcire disponibilă, este posibilă funcționarea unui singur reactor la capacitate redusă în modul de generare”, a spus Burnie.
El a menționat că, pentru a opera mai multe reactoare, Rosatom ar trebui să asigure un volum mult mai mare de apă în bazinul de răcire de la ZNPP, ceea ce nu este posibil în prezent.
Un înalt oficial ucrainean consideră că este puțin probabil ca rușii să poată repune în funcțiune sau să opereze chiar și un singur reactor până la intrarea în vigoare a unui armistițiu: „Ei vor continua să comită provocări pentru a atinge anumite obiective politice sau militare, dar pornirea și funcționarea unui reactor în timpul războiului sunt puțin probabile.” Burnie este de acord: „Scopul ascuns al Rusiei este de a folosi amenințarea repornirii centralei ca armă tactică și strategică pentru a atinge obiective militare.”
Ar putea avea loc un dezastru similar celui de la Cernobîl sau Fukushima?
Din punct de vedere tehnic, situația la centrală este critică. Acest lucru a fost afirmat de președintele Volodymyr Zelenskyy, de reprezentanți ai Ministerului Energiei din Ucraina, ai Energoatom și ai AIEA, precum și de experți în energie nucleară. Experții ucraineni nu se fac iluzii: pornirea chiar și a unui singur reactor în condițiile actuale ar fi o crimă care ar costa scump întreaga lume.
Acest lucru este confirmat de expertul în radiații și energie nucleară Jan Vande Putte: „Există riscuri care decurg din acțiunile Rusiei. Amploarea lor este mare și depinde de tipul incidentului și, mai ales, de măsurile pe care ocupanții ruși le iau sau nu le iau”.
ZNPP are 12 surse de materiale radioactive: șase reactoare nucleare și șase bazine de combustibil uzat. Toate acestea ar putea duce la eliberarea de substanțe radioactive în mediu.
„Dacă se produce o pierdere completă a energiei electrice la centrală, inclusiv a generatoarelor și bateriilor, și dacă reactoarele sunt în stare de oprire, atunci factorul decisiv va fi acțiunea Rusiei și dacă sistemele automate de siguranță funcționează conform proiectului. În funcție de acești factori, elementul critic va fi timpul până când combustibilul nuclear va fi deteriorat și vor începe emisiile radioactive”, a explicat Vande Putte.
Greenpeace estimează că ar trece cel puțin două săptămâni la ZNPP înainte ca combustibilul nuclear să se încălzească până la punctul de deteriorare. Ar putea dura chiar mai mult de o lună, în funcție de care dintre cele douăsprezece surse este implicată și de acțiunile întreprinse de ruși. Dacă Rusia ar porni unul sau mai multe reactoare, consecințele ar deveni și mai periculoase.
„Dacă vreun reactor începe să producă din nou energie electrică, scenariile pornesc de la premisa că, în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie electrică, inclusiv a generatoarelor de urgență, combustibilul nuclear s-ar supraîncălzi rapid. În astfel de circumstanțe, combustibilul nuclear ar fi deteriorat și ar avea loc o topire în câteva ore”, a concluzionat Vande Putte.
Poate lumea să pună capăt ocupației ZNPP?
Comunitatea internațională are suficientă influență pentru a determina Rusia să pună capăt ocupației centralei. Cheia este intensificarea presiunii sancțiunilor asupra Rosatom și a filialelor sale pentru a elimina Rusia din cadrul nuclear global.
În ciuda războiului, corporația nucleară rusă continuă să opereze pe piețele globale, inclusiv în Uniunea Europeană, Turcia, India și Egipt. Restricționarea contractelor, oprirea proiectelor comune și înghețarea activelor ar trimite un semnal puternic Kremlinului.
Statele membre ale AIEA ar trebui să joace un rol cheie în limitarea amenințării rusești care planează asupra centralei nucleare de la Zaporizhzhia. Sprijinul și presiunea politică exercitate de acestea ar trebui să atragă în mod continuu atenția lumii asupra riscurilor nucleare create de ocuparea centralei. Cu toate acestea, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a transmis semnale contradictorii și îngrijorătoare cu privire la poziția organizației față de Rusia și sectorul său nuclear.
Este semnificativ faptul că, a doua zi după cea de-a zecea pană de curent la ZNPP, de la care centrala nu și-a revenit încă, Grossi se afla la Moscova, ca invitat de onoare la Atomic Week, o conferință organizată de Rosatom.
Într-un discurs, Grossi a mulțumit industriei nucleare ruse, numind-o „partener de încredere”, și a subliniat relațiile sale prietenoase cu directorul Rosatom, Alexei Likhachov. Un astfel de gest pare să închidă ochii la agresiunea rusă și ridică întrebări legitime cu privire la faptul dacă AIEA poate fi considerată un arbitru imparțial.
Editor : A.R.
