După două trimestre aproape stagnante, PIB-ul României a avansat cu 1,6% în perioada iulie–septembrie 2025, însă declinul de 0,2% față de trimestrul precedent arată că motoarele economiei încetinesc vizibil. Pentru a înțelege ce transmit aceste cifre pentru cetățeni și în ce direcție se îndreaptă România, Digi24.ro a discutat cu economistul Radu Nechita și Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Deși la prima vedere cifrele arată o economie care încă reușește să crească, analiștii avertizează că avansul este fragil, iar România se apropie de recesiune tehnică, adică două trimestre la rând de scădere a PIB-ului față de trimestrele precedente.
„Această încetinire a PIB-ului arată că se produce mai puțină bogăție nouă decât înainte. Ne îmbogățim mai încet, iar asta se simte diferit de la om la om”, a explicat pentru Digi24.ro economistul Radu Nechita.
Ce este PIB-ul și de ce nu orice creștere înseamnă progres
Radu Nechia a reamintit că PIB-ul nu este altceva decât suma valorii adăugate create într-un an în economie, adică salarii și profituri: „Produsul Intern Brut este, în fond, suma veniturilor din muncă și capital. Cu alte cuvinte, rezultatul a tot ce se muncește și se câștigă într-o țară într-un an”.
Economistul a atras însă atenția că nu orice creștere de PIB este automat o veste bună. O parte din creștere poate fi „pe datorie” sau rezultatul unor cheltuieli publice ineficiente.
„Dacă statul se împrumută masiv și toarnă banii într-un singur an în economie, PIB-ul va crește în contabilitate. Dar această creștere este iluzorie, pentru că uităm că ne-am îndatorat. În PIB intră și lucruri sănătoase, și iluzii”, a explicat Nechita.
Potrivit acestuia, modul în care sunt folosiți banii este esențial: contează dacă salariile sunt plătite pentru muncă utilă sau pentru sinecuri, dacă profiturile sunt obținute pe o piață concurențială sau prin contracte călduțe cu statul.
„Avem salarii pe merit și salarii nemeritate, profituri obținute prin servicii reale și profituri umflate din bani publici. Toate intră în PIB, dar nu toate reflectă o economie sănătoasă”, a mai economistul, pentru Digi24.ro.
Deficit mare, cheltuieli în creștere: riscuri pe partea finanțelor publice
Un alt semnal de alarmă vine din zona finanțelor publice. În timp ce veniturile bugetare au crescut puternic, cheltuielile au avansat chiar mai rapid, iar deficitul a rămas ridicat.
„Problema României nu este că încasează prea puțin, ci că cheltuiește prea mult. Deficitul bugetar ar trebui raportat la veniturile statului, nu la PIB. Când cheltuiești cu circa un sfert mai mult decât încasezi, e clar că undeva ai promis prea mult sau ai cheltuit greșit”, avertizează Radu Nechita.
Acesta a crriticat și creșterile succesive de taxe într-un moment în care economia dă semne de oboseală: „Fiscalitatea a fost majorată exact când aveam semnale că activitatea economică încetinește. Impozite precum cel pe cifra de afaceri pun presiune directă pe firme și descurajează investițiile. Capitalul pleacă, antreprenorii amână proiecte sau chiar închid afaceri”.
„Risc de recesiune, dar una ușoară”
De cealaltă parte, președintele CFA România, Adrian Codirlașu, vede partea ceva mai optimistă a tabloului, chiar dacă recunoaște riscurile.
„Pe date ajustate sezonier, în trimestrul trei am avut o scădere de 0,2% față de trimestrul doi. Dacă vedem același lucru și în trimestrul patru, vom vorbi de recesiune tehnică. Dar, dacă va fi recesiune, va fi una ușoară, nu o cădere puternică”, a declarat Codirlașu pentru Digi24.ro.
El a subliniat însă că, raportat la trimestru trei din 2024, economia tot a crescut cu 1,6%, ceea ce înseamnă că România are șanse să încheie anul 2025 cu o creștere economică ușor pozitivă: „Probabil vom avea un plus de 0,3–0,4% pe tot anul. Vom fi puțin peste zero”.
„Fondurile europene sunt esențiale pentru relansarea economiei”
Relansarea clară a economiei, potrivit lui Codirlașu, va depinde masiv de fondurile europene:
„Doar din PNRR sunt disponibile în jur de 10 miliarde de euro. Dacă reușim să atragem și fondurile de coeziune și pe cele dedicate apărării, am putea înregistra un record istoric de bani europeni aduși în țară. Știm ce trebuie făcut, ține de voința politică să implementăm reformele asumate”.
Puterea de cumpărare scade: salariile nu țin pasul cu inflația
În același timp, românii simt încetinirea economiei în buzunar, prin scăderea puterii de cumpărare.
Deși PIB-ul încă mai crește, inflația rămâne ridicată, iar salariile nu reușesc să țină pasul cu prețurile.
„Guvernele corectează dezechilibrele adesea prin inflație. Impozite mai mari și deficite mari duc la scumpiri. Salariile cresc mai încet decât inflația, iar rezultatul este o scădere a puterii de cumpărare”, a explicat Adrian Codirlașu, pentru Digi24.ro.
Acesta a aratat că, dacă de exemplu salariile cresc în jur de câteva procente, iar inflația rămâne în zona de două cifre sau aproape de ea, diferența de 5–6 puncte procentuale este pierderea reală resimțită de oameni.
Prognoze tăiate: instituțiile internaționale confirmă slăbiciunea economiei
Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială, dar și Comisia Națională de Prognoză au redus la rândul lor estimările privind creșterea economică a României, ceea ce confirmă scenariul unei stagnări sau al unei creșteri foarte lente în perioada următoare.
„Practic, toți anticipează o economie care frânează. În plus, deficitul bugetar rămâne nesustenabil, iar lipsa reformelor sugerează că vor urma noi creșteri de taxe”, a avertizat Codirlașu.
BNR: economie aproape stagnantă în a doua jumătate a anului
BNR vorbește, în cel mai recent raport de politică monetară, despre o „cvasi-stagnare” a activității economice în semestrul al doilea din 2025, chiar dacă dinamica anuală a PIB a fost ceva mai bună în T3.
Cererea internă și-a redus ritmul, investițiile au încetinit, iar rolul fondurilor europene devine tot mai important pentru a menține economia în mișcare.
CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ BNR menține dobânda cheie la 6,5%. Ce înseamnă asta pentru rate, economii și credite
Reformele vor decide direcția: recesiune „bună” sau stagnare prelungită
În acest context, economistul Radu Nechita și Adrian Codirlașu, președintele CFA România, sunt de părere că direcția în care va merge România depinde de natura măsurilor luate de guvern.
Radu Nechita spune că o parte din contractarea actuală ar putea fi benefică, dacă ar însemna „tăierea grăsimii”, adică eliminarea cheltuielilor neproductive și a creșterilor artificiale din PIB:
„Poți avea o recesiune bună, dacă ea rezultă din curățarea economiei de iluzii. Problema este că, deocamdată, nu vedem o cură de slăbire a statului, ci mai degrabă o povară tot mai mare pusă pe sectorul privat”.
Adrian Codirlașu avertizează, la rândul său, că, fără reforme și o folosință inteligentă a fondurilor europene, spațiul de manevră este limitat: „Deficitul bugetar este mare, taxele deja au crescut, iar perspectivele indică noi presiuni fiscale. Creșterea economică va rămâne modestă dacă nu legăm reformele structurale, investițiile și atragerea fondurilor UE de o strategie clară”.
