Manevrele electorale sunt în plină desfășurare la Kiev, chiar dacă momentul exact al alegerilor rămâne necunoscut, pe fondul bombardamentelor rusești, arată o analiză POLITICO.
Volodimir Zelenski vorbește serios când spune că vrea să renunțe?
Ucrainenii par reticenți să ia în serios afirmația pe care a făcut-o într-un interviu luna trecută, potrivit căreia „este gata să renunțe la al doilea mandat, deoarece acesta nu este obiectivul său”.
De fapt, această afirmație nu a stârnit aproape deloc interesul publicului. Iar din partea oponenților politici a stârnit dispreț și neîncredere.
Desigur, nu este prima dată când Zelenski vorbește despre disponibilitatea de a demisiona. A făcut acest lucru și iarna trecută. Atunci, relațiile cu Casa Albă erau deosebit de tensionate, întrucât președintele american Donald Trump și consilierii săi repetau argumentul Kremlinului, acuzându-l pe liderul ucrainean că este un „dictator” pentru că nu a organizat alegeri.
Acuzatorii săi au trecut cu vederea faptul că Constituția ucraineană interzice alegerile în timp de război, cât timp este în vigoare legea marțială. Cu toate acestea, într-o mișcare care probabil avea scopul de a atenua acuzația de „autocrat”, Zelenski a anunțat în mod dramatic că era „gata” să demisioneze dacă acest lucru ar fi contribuit la asigurarea unui armistițiu cu Rusia și la admiterea Ucrainei în NATO.
„Dacă [asta garantează] pacea pentru Ucraina, dacă chiar aveți nevoie să demisionez, sunt gata. Pot face schimbul pentru NATO”, a spus el.
De data aceasta, el a declarat pentru Axios: „Scopul meu este să pun capăt războiului” și nu neapărat să continui să candidez pentru funcția publică. El a promis, de asemenea, că va cere parlamentului ucrainean să organizeze alegeri dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului. Probabil că asta ar însemna că legea marțială ar trebui să fie ridicată sau că ar trebui să existe o manevră juridică pentru a ocoli interdicția constituțională.
Fosta viceprim-ministră a Ucrainei, Ivanna Klimpush-Tsintsadze, din opoziția țării, ia cu mare rezervă declarațiile președintelui privind retragerea sa de pe scena politică. „Multe dintre acțiunile lui Zelenski indică exact contrariul”, a declarat ea pentru POLITICO. „Faptele contează, nu vorbele.”
Într-adevăr, ea nu este singura care nu ia în serios declarațiile negative ale lui Zelenski . Legislatorii din partidul ucrainean de guvernământ Servitorul Poporului nu au părăsit o întâlnire cu ușile închise cu el luna trecută cu impresia că acesta se gândea cu adevărat să se retragă odată ce războiul se va termina. El părea optimist în privința șanselor sale de a câștiga realegerea, au declarat doi parlamentari pentru POLITICO, și i-a atacat pe oponenți și critici, lamentându-se că membrii parlamentului, activiștii societății civile și jurnaliștii nu au reușit să promoveze o imagine neclintit de flatantă a Ucrainei în fața partenerilor occidentali.
De fapt, politica partizană, un sport foarte dur și fără restricții în Ucraina, pare să fi revenit cu forță. Acest lucru a fost declanșat de o manevră nechibzuită – și în cele din urmă abandonată, sub presiunea internă și internațională – întreprinsă în vară de Zelenski și consilierii săi pentru a încerca să le retragă independența celor două agenții anticorupție cheie, tocmai când ambele începeau să ancheteze cu seriozitate persoanele din interiorul biroului prezidențial.
Acest efort – de a opri anchetele asupra aliaților – este acum considerat de rivalii lui Zelenski ca făcând parte dintr-o campanie discretă, deși dură, a Biroului Președintelui pentru a pregăti alegerile viitoare, asigurându-se că oponenții sunt puși în dezavantaj.
„După ce s-a întâmplat în iulie cu organismele anticorupție, politica în Ucraina a revenit”, a declarat un fost ministru ucrainean. „Este imposibil să ascunzi acest lucru.” El a cerut să nu fie identificat în acest articol pentru a evita furia consilierilor președintelui care, spune el, folosesc mijloace legale pentru a intimida și a reduce la tăcere criticii și oponenții politici.
Un alt fost ministru este de acord, susținând că asistenții lui Zelenski folosesc toată puterea și instrumentele de care dispun pentru a denigra și a împiedica rivalii, în scopul de a înclina balanța în favoarea lor.
„În esență, tactica este următoarea: «dacă spui ceva împotriva noastră, deschidem o procedură penală împotriva ta și te sancționăm»”, a declarat el pentru POLITICO, după ce i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. „Practic, ei șantajează toți potențialii adversari sau adversarii percepuți ca atare.”
Războiul juridic împotriva adversarilor, care implică adesea acuzații de trădare și legături nefaste cu Rusia, nu este o tactică nouă. La scurt timp după alegerea lui Zelenski în 2019, au fost deschise peste 20 de dosare penale, inclusiv unul pentru înaltă trădare, împotriva celui pe care l-a învins, Petro Poroșenko, fostul președinte ucrainean. Și în februarie, Zelenski a semnat un decret de sancționare a lui Poroșenko – înghețându-i efectiv activele din Ucraina și împiedicându-l să efectueze tranzacții financiare – ceea ce a stârnit critici și acuzații de vânătoare de vrăjitoare „motivată politic”.
Dar, potrivit celor doi miniștri, războiul juridic este folosit într-un mod și mai agresiv. Și, în ciuda faptului că și-au recăpătat independența, agențiile anticorupție rămân în continuare în vizor. Concedierea independenței lor a fost înlocuită de o represiune ascunsă asupra agențiilor, susțin activiști proeminenți ai societății civile. Aceștia susțin că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) este folosit într-o campanie de intimidare împotriva organismelor anticorupție și pentru a bloca anchetele asupra persoanelor din anturajul președintelui.
În iulie, pe fondul protestelor care au luat amploare pentru a proteja integritatea agențiilor, agenții SBU au efectuat descinderi la sediile Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și ale Parchetului Specializat Anticorupție (SAP) și au efectuat cel puțin 80 de percheziții la angajații și anchetatorii acestora din toată țara.
Potrivit NABU, echipele SBU care au efectuat raidurile au avut acces la dosare sensibile. De atunci, au fost organizate raiduri împotriva foștilor detectivi anticorupție care au lucrat la cazuri sensibile. Potrivit Daria Kaleniuk, director executiv al Centrului de Acțiune Anticorupție, o organizație neguvernamentală: „Obiectivul imediat al lui Zelenski și al SBU este de a discredita întregul sistem anticorupție”.
Alții indică o creștere a anchetelor SBU asupra câtorva foști generali acuzați de neglijență în primele luni ale războiului ca fiind o dovadă probabilă a îngrijorării din partea Biroului Președintelui cu privire la o posibilă provocare electorală din partea fostului comandant al forțelor armate, Valeri Zaluzhnîi. Demis după o dispută privind tactica de război, Zaluzhnîi este considerat de mulți ca fiind principalul potențial adversar al lui Zelenski . Un sondaj realizat în vară de Rating Sociological Group sugerează că actualul președinte ar obține 35,2% din voturi, iar Zaluzhny 25,3%. Cu toate acestea, Zelenski ar putea avea dificultăți în turul al doilea pentru a-l învinge pe fostul comandant suprem, acum ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie.
„Procesele penale împotriva generalilor pentru pierderile suferite în 2022 sunt o pârghie potențială pe care consilierii prezidențiali o iau în considerare pentru a o folosi împotriva lui Zaluzhnîi”, a declarat unul dintre foștii miniștri. Un alt fost înalt oficial din domeniul apărării nu a fost de acord, afirmând că niciunul dintre generali nu era atât de apropiat de Zaluzhnîi sau de asociat cu acesta și că anchetele sunt întreprinse pentru a respecta statul de drept.
Poate că așa este, dar săptămâna trecută Zaluzhnîi s-a apropiat pentru prima dată de a-l critica public pe Zelenski mai mult decât în orice alt moment de la demiterea sa, deși indirect, într-un editorial în care critica ofensiva ucraineană de la Kursk. Operațiunea fusese prezentată de liderul ucrainean ca un succes, dar articolul lui Zaluzhnîi afirma că pierderile fuseseră „devastatoare”, iar câștigurile doar marginale.
Coincidență sau a fost dat startul alegerilor?
Editor : A.R.
