Un adevărat „război sfânt” pare că se poartă peste Prut, în prag de scrutin. Un reportaj al Reuters dezvăluie cum Rusia a plătit preoților ortodocși moldoveni pelerinaje la Moscova și le-a oferit carduri de debit încărcate cu sute de dolari la întoarcerea acasă. În schimb, preoții au creat canale Telegram pentru a influența alegerile din Moldova, avertizând împotriva integrării cu Uniunea Europeană și promovând valorile tradiționale în detrimentul „Europei gay”.
Părintele Mihai Bicu, preot al Bisericii Ortodoxe din Moldova, s-a îmbarcat în zborul de întoarcere acasă, din Moscova, încă uluit din pricina atenției neobișnuite de care a avut parte.
Bicu, în vârstă de 39 de ani, și grupul său format din câteva zeci de clerici moldoveni au petrecut săptămâna precedentă într-un tur cu toate cheltuielile plătite la unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse, arată Reuters.
Ei au primit vouchere în valoare de 10.000 de ruble (n.r. 120 de dolari) de la oficialii ortodocși ruși, pe care le-au putut cheltui în magazinele bisericilor care vând icoane și suveniruri, a spus el. De asemenea, au participat la o serie de prelegeri susținute de teologi și istorici, care au subliniat că Rusia și fosta republică sovietică Moldova sunt legate de secole de tradiție și de o credință comună și trebuie să rămână unite împotriva unui Occident corupt moral, a adăugat preotul.
Înainte de a pleca acasă, Bicu a spus că el și mulți alții din grupul său au primit carduri de debit, emise de o bancă de stat rusă, care le-au fost înmânate într-o mănăstire de către persoane care nu aparțineau bisericii și pe care nu le-a putut identifica. Li s-a spus că banii le vor fi transferați imediat după întoarcerea în Moldova.
Preoții trebuiau să presteze un serviciu în schimb. La primirea cardurilor, Bicu a spus că grupului său i s-a spus că, în schimbul banilor – el a primit aproximativ 1.200 de dolari la întoarcere – trebuie să creeze canale de social media pentru parohiile lor din Moldova, pentru a-și avertiza enoriașii cu privire la pericolele urmărite de guvernul pro-occidental în vederea unei integrări europene mai strânse.
Cea mai imorală caracteristică a interferenței rusești în alegerile din Moldova este utilizarea celei mai de încredere instituții – Biserica
Republica Moldova, o țară mică și profund religioasă din Europa de Est, organizează duminică alegeri parlamentare cruciale, care ar putea împiedica avansul său către aderarea la UE. Țara se află într-o poziție unică, între Rusia și Occident. Deși și-a câștigat independența formală față de Moscova în 1991, biserica ortodoxă – o instituție venerată de majoritatea celor 2,4 milioane de locuitori – rămâne o ramură subordonată Patriarhiei Moscovei.
Partidul lui Bicu s-a numărat printre grupurile care au totalizat câteva sute de persoane – în principal preoți, dar și clerici laici și alte persoane asociate cu Biserica Moldovei – care au acceptat călătorii cu toate cheltuielile plătite la Moscova, între iunie și octombrie 2024, potrivit interviurilor cu 15 clerici, dintre care patru au participat la pelerinaje, și unei analize a fotografiilor și videoclipurilor vizitelor postate online.
Odată ce călătoriile s-au încheiat, a început campania online.
Aproape 90 de canale Telegram noi au fost create drept conturi ale parohiilor ortodoxe moldovenești în ultimul an, potrivit unei analize Reuters a datelor de pe rețelele sociale. Majoritatea canalelor au difuzat conținut identic aproape zilnic, îndemnând credincioșii să se opună presiunii pro-occidentale a guvernului în postări care au ajuns la mii de urmăritori, potrivit analizei.
Întrebat despre apariția numeroaselor canale noi, Telegram a răspuns că este o platformă neutră din punct de vedere politic, care respectă libertatea de exprimare pașnică.
Activitatea online s-a intensificat pe măsură ce se apropie alegerile de duminică. Sursa pentru cea mai mare parte a conținutului, un canal numit Sare şi Lumină, care este repostat de conturile parohiei, a publicat peste 600 de mesaje între mai și august, aproape triplu față de numărul postat în primele patru luni ale acestui an.
Mesajul general este că valorile tradiționale ale familiei din Moldova sunt amenințate de UE, care va obliga cetățenii să accepte identitățile LGBT, va degrada moralitatea și va distruge libertatea de cult. Deși postările nu sunt în mod explicit pro-ruse, ele reflectă narațiunile promovate de partidele de opoziție care pledează pentru relații mai strânse cu Moscova.
Într-un mesaj, publicat pe 18 septembrie, de 39 dintre canalele parohiale analizate, în condițiile în care limba rusă este vorbită în mod obișnuit în țară, alături de limba oficială, româna, se precizează:
Astăzi, țara noastră se află în fața unei alegeri decisive. Ni se recomandă să renunțăm la credință, limbă și rădăcinile noastre în schimbul unor reguli străine și „valori europene”. Moldova își va păstra independența sau va deveni un cap de pod pentru interesele externe? Depinde de noi – să facem alegerea corectă pe 28 septembrie
Kremlinul, Biserica Ortodoxă Rusă din Moscova și Biserica Ortodoxă Moldovenească din Chișinău nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol, arată Reuters.
„Un război sfânt”. Trei personaje-cheie legate de Putin
Țintirea Bisericii Moldovenești face parte dintr-un război ascuns mai amplu purtat de Kremlin pentru a influența alegerile cruciale, incluzând dezinformarea online care promovează narațiuni antioccidentale, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a statului și sprijinul clandestin acordat politicienilor simpatizanți ai Moscovei, potrivit guvernului moldovean, precum și multor diplomați și grupuri de reflecție occidentali. Rusia a respins aceste acuzații ca fiind nefondate.
Reuters a putut stabili că mai mulți agenți politici și specialiști în social media afiliați guvernului rus au jucat un rol cheie în această campanie de exploatare a rețelei creștin-ortodoxe pentru a influența alegătorii moldoveni.
Analiza recunoașterii faciale a videoclipurilor postate pe YouTube, precum și interviurile cu Bicu și un alt preot într-o călătorie separată, au identificat trei ruși legați de partidul președintelui Vladimir Putin printre gazdele preoților moldoveni în timpul a patru pelerinaje din anul trecut. Între timp, datele extrase din chatroom-urile închise din Telegram arată că persoane similare legate de Kremlin sunt implicate în operarea și furnizarea de conținut pentru campania de pe rețelele sociale.
Patriarhia Moscovei a vorbit public despre pelerinajele din septembrie anul trecut, în urma unor reportaje ale mass-media moldovenești care susțineau că vizitele făceau parte dintr-o campanie a bisericii pentru a-i îndrepta pe preoți împotriva UE. Reportajele nu conțineau dovezi ale implicării statului rus. Biserica a declarat că finanța un program pentru a aduce clerul moldovean în Rusia, cu scopul de a ajuta preoții săraci și de a consolida legăturile fraterne, fără motive politice.
Citește și ANALIZĂ Boții rușilor au inundat Telegram cu zeci de mii de comentarii înaintea alegerilor din R. Moldova. Propaganda Kremlinului în cifre
Arhiepiscopul Marchel, una dintre figurile de frunte ale Bisericii din Moldova, a declarat pentru Reuters că orice discuție despre o campanie rusă de influențare a alegerilor este nefondată și inventată pentru a masca eșecul liderilor moldoveni de a răspunde nevoilor alegătorilor.
Călătoriile clerului în Rusia erau simple pelerinaje la locuri sfinte, iar noile canale de social media sunt o inițiativă locală a Bisericii Moldovei, a declarat el într-un interviu acordat după ce a oficiat liturghia în satul Slobozia-Măgura în această lună.
Marchel a spus că acele carduri bancare au fost emise pentru ca clericii să poată cumpăra obiecte religioase de la un magazin al bisericii din Rusia.
Guvernul moldovean, care acuză de mult timp Kremlinul că încearcă să influențeze alegerile din țară pentru a favoriza partidele mai aliniate cu Rusia, a avut o altă părere despre călătoriile preoților.
„Cea mai imorală caracteristică a interferenței rusești în alegerile din Moldova este utilizarea celei mai de încredere instituții: Biserica”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al președintelui moldovean Maia Sandu. „Rusia recrutează și instruiește preoții în timpul așa-numitelor pelerinaje all-inclusive, pentru a transforma religia într-o armă. După întoarcere, preoții vin în Moldova și își folosesc influența pentru a semăna neîncredere”.
Arhiepiscopul: „Europei gay, îi spun nu”
Mulți analiști politici se așteaptă ca alegerile din acest weekend să fie strânse, partidul de guvernământ al Sandu riscând să-și piardă majoritatea. Guvernul său a urmărit o politică de integrare europeană mai strânsă, care a culminat cu un referendum în octombrie 2024, în urma căruia moldovenii au votat cu o mică majoritate pentru consacrarea în constituție a obiectivului aderării la UE.
În schimb, liderii principalei biserici ortodoxe din Moldova vorbesc frecvent despre pericolele aderării la Europa și promovează legături culturale strânse cu Rusia. Conducătorul bisericii este membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, condus de patriarhul Kirill, un aliat apropiat al lui Putin.
Un purtător de cuvânt al UE, care a acuzat Rusia că încearcă să influențeze alegerile cu „o rețea de bani, conținut și coerciție”, a declarat că UE continuă să sprijine ambițiile Moldovei de a adera la blocul comunitar.
Arhiepiscopul Marchel l-a invocat de mai multe ori pe Kirill la Slobozia-Măgura, unde sosirea sa a fost întâmpinată de preoți în veșminte aurii, care aruncau tămâie, și de enoriașe cu văluri pe cap, care se aruncau înainte pentru a primi binecuvântarea. În timpul liturghiei, el i-a cerut lui Dumnezeu să înmoaie duritatea poporului ucrainean și să-l călăuzească spre pace.
Este cel mai grav păcat. Pentru Europa culturală, creștină, spun da. Pentru Europa gay, spun nu. Dacă vii cu homosexuali, atunci nu veni deloc.
Vorbind ulterior cu Reuters despre divergențele sale cu partidul de guvernământ, Marchel a spus că pericolul integrării în Europa este că moldovenii vor fi nevoiți să accepte valori occidentale precum tolerarea homosexualității.
Părintele Bicu, care a slujit ca diacon senior în sediul eparhiei lui Marchel din Bălți, nordul Moldovei, a spus că nu a fost surprins când superiorii lui i-au spus că va zbura la Moscova în pelerinajul din septembrie anul trecut. Grupuri de aproximativ 50 de persoane legate de biserică, inclusiv unele soții ale clerului, făceau aceeași călătorie în fiecare săptămână din iunie, a adăugat el. A fost o recompensă neașteptată pentru preoții din Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, care trebuie adesea să-și câștige traiul vânzând lumânări și icoane enoriașilor.
Reuters a analizat videoclipurile postate pe YouTube de la una dintre pelerinări și mărturiile lui Bicu și ale unui al doilea preot care a făcut o călătorie separată. Reporterii au identificat trei agenți politici ruși care însoțeau preoții în vizitele la locurile sfinte.
Într-un videoclip filmat în timpul unei excursii la mănăstirea de femei Pokrovsky, lângă Moscova, în august anul trecut, un laic cu jachetă verde și barbă roșcată se remarca printre clerici, care erau toți îmbrăcați în sutane negre.
Reuters l-a identificat pe bărbat ca fiind Artiom Starostin, folosind analiza de recunoaștere facială, care a fost verificată manual prin examinarea imaginilor din profilul lui Starostin de pe site-ul web al partidului Rusia Unită al lui Putin și din contul său personal de Telegram. Starostin este membru al partidului Rusia Unită și fost șef al comitetului executiv al partidului din regiunea Vladimir, lângă Moscova, potrivit site-ului web. În prezent, el conduce comitetul executiv regional al Frontului Popular, o mișcare politică soră a partidului Rusia Unită, după cum arată canalul Telegram al organizației. Mișcarea a fost înființată la inițiativa lui Putin pentru a mobiliza sprijinul popular pentru partidul de guvernământ și politicile Kremlinului.
Reuters i-a identificat, de asemenea, pe Alexander Ralnikov și Sergei Lazarev ca fiind cei care au însoțit preoții moldoveni în patru vizite la locuri sfinte, în total, anul trecut. Reuters le-a arătat fotografiile lui Bicu, care a spus că i-a întâlnit pe amândoi, și celui de-al doilea cleric, care a spus că l-a întâlnit pe Ralnikov.
Ralnikov este membru al partidului Rusia Unită și fost purtător de cuvânt al guvernatorului regiunii Astrahan, susținut de Kremlin, în timp ce Lazarev este un fost director de publicitate și fost consilier local al partidului Rusia Unită, potrivit site-ului partidului și datelor electorale online.
Starostin a închis telefonul unui reporter Reuters care l-a contactat în legătură cu implicarea sa în aceste călătorii și nu a răspuns la mesajele text, în timp ce Lazarev nu a răspuns la întrebările Reuters.
Ralnikov a răspuns la întrebări că era o practică normală ca activiștii societății civile să asiste la vizitele preoților moldoveni și a negat că ar fi primit instrucțiuni de la guvernul rus. El a mai spus că era obișnuit ca clerul să comunice prin intermediul rețelelor sociale și că era greșit să se atribuie motive politice. El a adăugat că moldovenii înșiși erau îngrijorați de amenințările la adresa valorilor tradiționale, fără niciun impuls extern.
Partidul Rusia Unită și Frontul Popular nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru acest articol.
Discuții la mănăstire despre presă și bani
În a treia zi a călătoriei sale, Bicu a spus că grupul său a fost prezentat două persoane la complexul mănăstiresc Trinitatea Lavra. Era clar pentru grup că acestea nu erau clerici, deoarece purtau haine laice și nu aveau titluri clericale, a adăugat el. Unul dintre cei doi, care s-a prezentat doar ca „Yuri”, le-a spus membrilor grupului că ar trebui să creeze canale Telegram pentru a-și consemna activitățile și a transmite mesaje enoriașilor, a spus Bicu.
Mai târziu, în aceeași zi, grupul său a fost împărțit în grupuri mai mici, formate din câte câteva persoane. Li s-a cerut să semneze formulare emise de banca rusă de stat Promsvyazbank, iar apoi li s-au înmânat carduri de debit emise de bancă pe numele lor, potrivit preotului. El a spus că li s-a cerut ca, în schimbul banilor care le vor fi trimiși când vor ajunge acasă, clericii trebuie să-și convingă enoriașii să voteze împotriva liderilor pro-occidentali ai Moldovei în cadrul referendumului care va avea loc în curând. Dacă vor face ceea ce li s-a cerut, vor primi și alte plăți, a adăugat Bicu.
Când s-a întors în Moldova, Bicu a spus că a activat cardul și a fost notificat prin intermediul serviciului de internet banking că aproximativ 1.200 de dolari au fost transferați în contul său. Aceasta este mai mult decât dublul venitului mediu lunar al țării, potrivit datelor Băncii Mondiale. Bicu a spus că nu a păstrat evidența transferului.
Reuters nu a putut stabili câți preoți sau clerici laici care au călătorit în Rusia au primit carduri bancare sau au primit plăți pe acestea.
Al doilea preot, care a cerut să rămână anonim pentru a putea vorbi liber despre acest subiect sensibil, a declarat că el și soția sa au primit fiecare un card Promsvyazbank în timpul unei călătorii separate în Rusia, în toamna anului trecut; împreună, au primit ulterior peste 800 de dolari. Clericul i-a arătat cardul unui reporter Reuters. El a negat că fondurile ar fi fost condiționate, spunând că acestea făceau parte din eforturile Bisericii din Moscova de a construi punți de legătură cu clerul moldovean.
Alți patru preoți au declarat pentru Reuters că au auzit de la mulți colegi clerici care au făcut călătorii finanțate de Rusia că li s-au dat carduri bancare și bani cu condiția să promoveze narative pro-ruse în rândul enoriașilor.
Promsvyazbank nu a răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la cardurile bancare.
Înapoi în Moldova, cu 1.200 de dolari de la ruși
În cele din urmă, Bicu nu a pus în aplicare planul conceput pentru el la Moscova. La câteva săptămâni după călătorie, el a părăsit Biserica și a trecut la o ramură rivală a Bisericii Ortodoxe, aliniată cu România. El a spus că a plecat deoarece nu era de acord cu deciziile financiare și de personal luate de liderii eparhiei sale, adăugând că a păstrat cei 1.200 de dolari.
Alți clerici au pus în aplicare planul online. Pe 26 octombrie anul trecut, de exemplu, echipa de clerici de la Biserica Sfântul Pantelimon Marea Mucenic din Bălți a lansat un canal pe Telegram.
Un membru al echipei de la Sfântul Pantelimon a declarat pentru Reuters că parohia a primit ajutorul unui specialist IT, despre care a spus că era un vorbitor de limbă rusă din afara Moldovei, pentru a lansa serviciul.
La scurt timp după lansare, au început să apară pe canal postări pe care nimeni din echipa parohiei nu le publicase, potrivit membrului echipei. Postările aveau caracter politic, a spus el, referindu-se la probleme LGBT și la acuzații că vecina și membra UE România încearcă să despartă Moldova de Biserica Rusă.
Membrul echipei parohiale a spus că au șters postările misterioase. Au apărut însă altele noi. Relatarea a fost confirmată de alte două persoane care ajută la administrarea rețelelor sociale ale parohiei. Una dintre aceste persoane a arătat Reuters o captură de ecran dintr-o parte închisă a contului Telegram, care lista administratorii canalului, inclusiv o persoană pe care nu o cunoșteau, cu numele de utilizator Telegram „Petr Petry”.
Fotografiile de pe contul Telegram al lui Petr Petry arătau un bărbat cu fața ascunsă și un tatuaj pe mână. Tatuajul, precum și câteva variante apropiate ale aceluiași nume de utilizator, se potrivesc cu fotografiile postate online ale lui Gleb Kuznetsov, un rus în vârstă de 24 de ani care a servit în marina țării sale și apoi a lucrat ca mecanic auto, potrivit înregistrărilor poliției și ale serviciilor de ocupare a forței de muncă din Rusia.
În fotografiile de la un eveniment formal din decembrie anul trecut, postate pe rețelele sociale de Kuznetsov și de un alt participant, Kuznetsov apare pozând alături de doi membri ai echipei lui Starostin din Frontul Popular al regiunii Vladimir. Într-o altă fotografie, datată octombrie 2024 și postată de un membru al acelei echipe, Kuznetsov poate fi văzut pozând alături de Ralnikov și Lazarev – doi dintre agenții care au ajutat la găzduirea preoților moldoveni.
Când Reuters l-a sunat pe Kuznetsov, acesta a sunat înapoi de pe un alt cont Telegram, care era listat ca administrator al unui al doilea canal parohial. El a negat că era administratorul canalelor și a spus că doar ajuta prin postarea de conținut din preocupare pentru Moldova și biserică.
Tot mai multe canale de propagandă
Între august 2024 și mai anul acesta, 86 de canale Telegram create ca conturi ale parohiilor ortodoxe moldovenești au acumulat în total aproximativ 11.500 de abonați, potrivit unei analize Reuters bazate pe datele Telegram.
Analiza a constatat că mai mult de trei sferturi dintre conturi au repostat în mare măsură conținut de la Sare şi Lumină, care este un canal național, creat în iunie 2024, și care se concentrează pe Biserica Ortodoxă Moldovenească. Mesajele sale au ajuns la peste 27.000 de persoane luna trecută, inclusiv abonații proprii și repostările.
Sare şi Lumină nu menționează pe niciuna dintre platformele sale cine o controlează sau dacă este afiliată vreunei organizații. Două persoane listate public ca administratori, contactate de Reuters, nu au răspuns sau au negat implicarea. Bisericile moldovenească și rusă nu au răspuns la întrebările referitoare la legătura serviciului cu acestea.
Canalul Telegram al Sare şi Lumină operează un chat închis, accesibil doar administratorilor sau persoanelor pe care aceștia le invită să se alăture, din care Reuters a putut extrage date. Printre membri, conform datelor, se aflau Starostin, agentul identificat la vizita la mănăstirea Pokrovsky, și doi membri ai echipei sale din Frontul Popular.
Editor : C.A.
