Violența nu mai este doar o problemă de siguranță, ci a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii. În 2024, impactul economic al violenței a ajuns la aproape 20 de trilioane de dolari, adică 20.000 de miliarde de dolari, cea mai mare valoare din ultimul deceniu, potrivit datelor Institute for Economics & Peace. Doar cheltuielile militare au urcat la 9 trilioane de dolari (9.000 de miliarde de dolari), aproape jumătate din costul total, potrivit sursei citate. Analistul economic Costin Ciora a explicat faptul că această creștere nu este doar o statistică, ci un semnal clar că tensiunile la nivel global sunt mai mari ca niciodată.
„E un cerc vicios al violenței și al impactului economic. Vedem o creștere față de anul anterior, este cea mai mare valoare din ultimul deceniu, iar asta înseamnă mai multă tensiune la nivel global”, a declarat acesta pentru redacția Digi24.ro.
Războaiele din Ucraina și Gaza, factori direcți de presiune economică și pentru România
Chiar dacă România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice se simt în buget și în viața de zi cu zi.
Creșterea riscurilor de securitate determină statele să aloce mai mulți bani pentru apărare, iar acest trend este vizibil și în România, potrivit datelor internaționale privind cheltuielile militare.
„84 de țări au crescut ponderea cheltuielilor de apărare în PIB. Pentru România, acest trend este foarte relevant. În momentul în care apare un risc, se resetează sistemul, se mută bani către armată, iar asta înseamnă mai puțini bani pentru sănătate, educație sau infrastructură”, a explicat Costin Ciora.
Potrivit datelor World Economic Forum, pentru România, riscul unui conflict militar este plasat pe primul loc între amenințările strategice, urmat de riscuri economice precum inflația, datoria publică și presiunea pe sistemul de sănătate.
CITEȘTE ȘI: VIDEO O dronă rusească a survolat teritoriul României. Mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Galați, Tulcea și Vrancea
România coboară în clasamentele internaționale de pace
În 2025, România a scăzut cu două poziții în clasamentul global al păcii și se află pe locul 64 la nivel mondial, potrivit datelor Global Peace Index.
Deși țara nu se află în conflict, apropierea de războiul din Ucraina schimbă radical evaluarea riscurilor.
Costin Ciora a atras atenția că riscul perceput de conflict armat este astăzi mult mai ridicat decât în urmă cu doar câțiva ani.
„Siguranța este baza de la care pornește orice dezvoltare. Fără siguranță, nu apar investiții și, automat, nu există stabilitate”, a spus acesta.
Datele arată că România se confruntă cu un nivel semnificativ de vulnerabilitate socială.
Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, potrivit datelor Eurostat și Institutului Național de Statistică, adică aproape unu din cinci cetățeni.
Potrivit datelor INS, copiii și tinerii sunt categoriile cele mai afectate: peste 26% dintre copiii sub 18 ani și peste 22% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află sub pragul de sărăcie.
Diferențele între regiuni sunt uriașe: București-Ilfov are una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei din Europa, în timp ce regiuni precum Sud-Vest Oltenia se apropie de 30%, potrivit datelor Eurostat.
„Această discrepanță duce la vulnerabilitate socială și la o predilecție mai mare către violență. Am văzut acest lucru în alte țări, cum ar fi Grecia, unde peste 20% dintre cetățeni au raportat situații de violență sau criminalitate după criza economică”, a explicat Ciora pentru Digi24.ro.
Costurile invizibile ale violenței, dincolo de infracțiuni
Violența nu înseamnă doar numărul de infracțiuni raportate, ci are un impact uriaș asupra bugetelor publice și asupra vieții oamenilor, potrivit analizelor economice internaționale.
Costurile directe sunt legate de pagube materiale, cheltuieli medicale și judiciare, dar și de creșterea cheltuielilor cu poliția, armata și sistemul penitenciar.
La acestea se adaugă costuri indirecte, mult mai greu de cuantificat, potrivit analistului economic, precum pierderea productivității, traumele psihologice și frica instalată în comunități.
„Costul violenței erodează resursele statelor și reduce investițiile în educație, inovare și sănătate”, a avertizat Costin Ciora.
România, vulnerabilă financiar: realități care cresc riscul social
Românii se confruntă cu dificultăți economice serioase: aproape 40% nu își permit o cheltuială neprevăzută, iar aproape 60% nu își permit o săptămână de vacanță pe an, potrivit datelor INS, a explicat Ciora pentru Digi24.ro.
Aceste realități nu sunt doar statistici, ci factori care cresc tensiunea socială.
Costin Ciora a transmis faptul că, atunci când opțiunile economice scad, oamenii pot fi împinși către soluții riscante, inclusiv în zona infracțională.
Totodată, țara noastră rămâne mult sub media europeană la capitolul educație superioară.
Doar aproximativ 23% dintre români au studii terțiare, potrivit datelor Eurostat, în timp ce în statele nordice procentul depășește 55–56%.
„Unde există investiții mari în educație, există mai puțină criminalitate, mai puțină sărăcie și comunități mai stabile”, a explicat analistul economic.
Copiii, cea mai vulnerabilă verigă din acest sistem
Un semnal de alarmă major îl reprezintă copiii: unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, potrivit datelor INS, ceea ce înseamnă un risc crescut de excluziune socială în viitor.
„Dacă nu susținem acești copii prin educație și sprijin social, le limităm opțiunile și creștem riscul de delincvență”, a avertizat Ciora.
De asemenea, un alt capitol care este tot mai vizibil în atenția publică este violența în familie.
Potrivit datelor europene, aproximativ 42% dintre femeile din România spun că au fost victime ale violenței fizice, iar 37% declară că au fost agresate de partener.
Aceste situații generează costuri economice serioase prin servicii medicale, pierderi de productivitate și traume pe termen lung.
Doar în acest an au fost ucise 51 de femei, victime ale violenței domestice. Cu alte cuvinte, aproape în fiecare săptămână din 2025, o femeie a fost omorâtă în România.
De altfel, statisticile sunt alarmante: de la începutul anului, au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție provizorii, iar aproape 4.000 dintre ele au fost încălcate de agresori.
Concluzia analistului economic este clară: violența generează sărăcie, sărăcia alimentează criminalitatea, iar criminalitatea erodează economia.
„Fără intervenții punctuale, nu putem ieși din acest cerc vicios. Educația este cheia”, a conchis Costin Ciora.
CITEȘTE ȘI: Bolojan: „Oprirea agresorilor la timp înseamnă vieți salvate”. Guvernul promite intervenții mai rapide și eficiente
