Pentru prima dată, avionul prim-ministrului israelian și-a extins ruta de zbor către SUA, ocolind spațiul aerian european. În călătoriile anterioare, avionul a survolat mai multe țări europene, dar de data aceasta oficialii responsabili cu plănuirea zborului au decis să adauge câteva sute de kilometri la ruta de zbor și să se survoleze Marea Mediterană, scrie Haaretz.com.
Avionul guvernamental „Wings of Zion” (Aripile Sionului, n.r.), utilizat de premierul Benjamin Netanyahu pentru zborurile oficiale, și-a schimbat pentru prima dată ruta obișnuită către SUA, evitând să survoleze țările europene și adăugând astfel peste 600 km la ruta sa obișnuită de zbor. În cele șase zboruri anterioare către SUA, avionul a survolat Grecia, Italia și Franța.
Franţa aprobase o cerere israeliană de a fi utilizat spaţiul său aerian, a confirmat o sursă diplomatică franceză pentru AFP, dar datele publice de urmărire a zborurilor au arătat că avionul premierului a ales să ia o rută alternativă, mai sudică, scrie Agerpres.
Cu toate acestea, în cadrul actualei călătorii a lui Netanyahu în SUA pentru a participa la Adunarea Generală a ONU și a vizita Casa Albă, avionul a survolat Marea Mediterană, la sud de Spania și spre Strâmtoarea Gibraltar.
Mass-media israeliană a sugerat că ocolirea a fost menită să evite ţările semnatare ale Statutului de la Roma, care ar putea pune în aplicare un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) în caz de aterizare de urgenţă.
În noiembrie anul trecut, Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru israelian al Apărării Yoav Gallant pentru crime împotriva umanității.
A fost pentru prima dată când au fost emise mandate de arestare internaționale pentru înalți oficiali din Israel. Mandatele înseamnă că cele 124 de state membre ale CPI sunt obligate să-i aresteze și să-i extrădeze pe Netanyahu și Gallant la Haga dacă aceștia intră pe teritoriul lor.
Săptămâna trecută, Spania a anunţat că va sprijini ancheta CPI şi a înfiinţat o echipă pentru a examina presupusele încălcări ale drepturilor omului în Gaza, ca parte a presiunii sporite asupra Israelului pentru a pune capăt conflictului.
În aprilie, CPI a cerut Ungariei să explice de ce nu a executat mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu când acesta a vizitat țara.
CPI a susținut că Ungaria nu și-a îndeplinit obligația prevăzută în Statutul de la Roma de a-l aresta pe Netanyahu când a aterizat la Budapesta. Ca răspuns, la sosirea lui Netanyahu, șeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orbán a anunțat că Ungaria a decis să se retragă din Curtea Penală Internațională.
Înainte de a pleca în Statele Unite, Netanyahu a declarat că se va opune liderilor țărilor care au anunțat recunoașterea unui stat palestinian în această săptămână.
„Mă duc împreună cu soția mea la Adunarea Generală a ONU și la Washington. La Adunarea Generală a ONU, voi spune adevărul nostru – al cetățenilor Israelului, al soldaților IDF, al țării noastre”, a scris el într-o postare pe X.
„Îi voi denunța pe acei lideri care, în loc să denunțe criminalii, violatorii și cei care ard copii, vor să le dea un stat în inima Țării Israelului.”
Netanyahu urmează să se adreseze Adunării Generale a ONU vineri. De asemenea, se aşteaptă ca el să aibă o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump la Casa Albă la începutul săptămânii viitoare.
Editor : B.E.