Armata din Mali a reluat controlul oraşului Anéfis, situat în nordul ţării, după mai multe zile de confruntări armate violente cu separatişti tuaregi, anunţă vineri rebelii şi o sursă militară, relatează AFP.

Sâmbătă, jihadişti din cadrul Grupului de Susţinere a Islamului şi Musulmanilor (JNIM), afiliat Al-Qaida, şi separatişti din cadrul Fronntului Eliberării Azawadului (FLA), majoritar tuareg, au desfăşurat noi atacuri coordonate din nord către sudul ţării. Ei au revendicat atunci controlul oraşului Anéfis.

Însă paramilitari ruşi din Africa Corps şi militari din Mali baricadaţi de sâmbătă într-o tabără, în oraş, au continuat luptele.

Întăriri ruseşti şi ale armatei au sosit joi seara şi au reluat controlul acestui oraş situat la aproximativ 100 de kilometri de Kidal, controlat de către separatişti şi JNIM.

”Pot să vă spun că trupe din Mali şi partenerii lor Africa Corps au depăşit obstacolele şi au venit la Anéfis în întărirea trupelor noastre care se aflau la faţa locului”, a declarat AFP o sursă militară din Mali.

Un convoi de zeci de vehicule, susţinut aerian, a plecat din oraşul Gao şi a ajuns la Anéfis în pofida unor atacuri ale coaliţiei FLA/JNIM pe drum.

”AU ADUS ÎNTĂRIRI DIN AFARA MALI”

”Am decis să părăsim Anéfis în mod strategic şi pentru a evita pierderi în rândul civililor”, a confirmat AFP un purtător de cânt al FLA, Mohamed Elmaouloud Ramadane.

”Au adus întăriri din afare Mali. 95% dintre adversari erau ruşi. (Restul de) 5% erau miliţii din din nord şi din armata Mali”, a declarat purtătorul de cuvânt, care a revendicat uciderea unui colenel din cadrul armatei.

Autorităţile din Mali – care se confruntă cu multiple atacuri în această ţară saheliană vastă, dificil de controlat – au primit săptămâna aceasta ”material” destinat nordului cu un ”avion militar”, potrivit unei surse aeroportuare.

Separatiştii tuaregi au preluat controlul oraşului strategic Kidal (nord) în aprilie, într-o ofensivă vastă a coaliţiei FLA şi JNIM, o palmă aplicată puterii centrale.

Mali este, începând din 2012, prada unei crize de securitate profunde, alimentată de violenţe ale unor grupări afiliate organizaţiilor jihadiste Al-Qaida şi Statul Islamic (SI) şi ale unor grupări criminale comunitare şi mişcări tuarege separatiste.

Această criză de securitate profundă este dublată de o criză economică gravă.

După două lovituri de stat succesive, în 2020 şi 2021, această ţară deşertică vastă este condusă de către militari care au preluat puterea promiţând să-i restabilească securitatea şi să-i apere integritatea teritorială.

Share.
Exit mobile version