Audierile de la CSM pentru conducerile Parchetului General, DNA şi DIICOT continuă miercuri cu procurorul general Alex Florenţa şi cu Gil-Julien Grigore Iacobici, propuşi adjuncţi la DIICOT. Interviurile cu magistraţii nominalizaţi de ministrul Justiţiei pentru conducerile Parchetului General, DNA şi DIICOT au început marţi şi sunt programate până în 17 martie.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii îi audiază miecuri, de la ora 10:30,pe actualul procuror general ALEX-FLORIN FLORENŢA propus procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În aceeaşi zi, de la ora 13:00, este anunţat interviul procurorului GILL-JULIEN GRIGORE IACOBICI pentru ocuparea funcţiei de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
La nominalizarea lui Alex Florenţa, ministrul Justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o experienţă profesională solidă, având realizări deosebite, atât în funcţii de execuţie în cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi în funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi la D.I.I.C.O.T – Structura centrală;
– domnul procuror, prin proiectul de management depus, îşi propune să ofere un cadru coerent de acţiune pentru consolidarea capacităţii instituţionale a DIICOT, bazat pe convingerea că DIICOT trebuie să fie nu doar o structură de reacţie, ci un actor strategic, capabil să anticipeze evoluţiile fenomenului infracţional, să răspundă ferm şi profesionist ameninţărilor actuale şi să contribuie decisiv la protejarea statului de drept, a securităţii cetăţenilor şi a intereselor fundamentale ale României;
– îşi propune promovarea managementului cunoaşterii şi al comunicării directe, având aptitudinea de a mobiliza resursele, în primul rând pe cele umane şi de a valorifica avantajele competitive ale DIICOT pentru trecerea acestei structuri specializate de parchet într-o nouă etapă a evoluţiei sale, propunând prin proiectul de management: limitarea delegărilor la situaţii strict justificate operativ şi prioritizarea concursurilor de numire, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme de fidelizare a personalului deja format în cadrul direcţiei; corelarea politicii de resurse umane cu structura reală a fenomenului infracţional, în special în domeniul traficului de droguri, care a reprezentat peste 75% din cauzele soluţionate prin rechizitoriu sau acord de recunoaştere a vinovăţiei în anul 2025; consolidarea echipelor mixte procuror–poliţist–specialist, prin stabilitate şi continuitate, în detrimentul rotaţiei frecvente a personalului;
– îmbină cu măiestrie experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi conştientizează necesitatea adaptării DIICOT la continua evoluţie a infracţionalităţii, prin utilizarea metodelor şi mijloacelor moderne în combaterea infracţionalităţii organizate, economico-financiare şi în recuperarea produsului infracţiunii. Astfel, în proiectul de management depus, domnul procuror Florenţa propune o serie de obiective în vederea consolidării capacităţii funcţionale a D.I.I.C.O.T., respectiv: creşterea capacităţii operative prin adaptarea schemelor de personal şi flexibilizarea resursei umane, dimensionarea corectă a schemelor de personal pentru procurori şi grefieri, fundamentată pe analize obiective de încărcătură şi complexitate. Totodată, în cadrul interviului în faţa Comisiei de interviu, domnul procuror a prezentat argumente în vederea consolidării culturii instituirii măsurilor asigurătorii în cauzele cu componentă patrimonială, ca instrument de eficienţă şi descurajare. În acest sens, un element central îl va constitui abordarea timpurie a dimensiunii financiare a infracţiunii, prin evaluarea preliminară a existenţei unui prejudiciu sau a unui beneficiu obţinut din infracţiune şi identificarea bunurilor susceptibile de indisponibilizare încă din faza iniţială a urmăririi penale. În acest scop, se va urmări aplicarea consecventă a măsurilor asigurătorii în cauzele eligibile, indiferent de tipul de infracţiune şi se va încuraja utilizarea măsurilor asigurătorii, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor judiciare, conform Ordinului comun al PÎCCJ şi MAI nr. 288/2024;
– are certe abilităţi de leadership, este un bun comunicator şi are aptitudinea de a cultiva relaţii de încredere în mediul profesional.
În cazul lprocurorului Iacobici, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
– este un procuror cu o vastă pregătire profesională şi o experientă foarte mare, atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect priorităţile de acţiune, punctele slabe ale direcţiei specializate, oportunităţile, precum şi soluţiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate, pentru sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de identificare a produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât şi prin discursul susţinut în faţa Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activităţii pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 şi a planului de acţiune aferent acesteia şi cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
– a evidenţiat în proiectul de management importanţa realizării la nivelul structurii centrale şi a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităţilor pe care le manifestă fenomenul infracţional în fiecare zonă geografică a ţării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcţiei de îndeplinire al rolului constituţional prin creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane şi materiale disponibile, conform specificului infracţional al fiecărei zone geografice în parte;
– a pus accentul pe creşterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
– a susţinut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcţiei şi procurorii din parchetele tradiţionale, pe acele linii de activitate unde există o competenţă partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, şi altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informaţiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competenţă de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competenţă, cu consecinţe asupra validităţii probatoriului, pierderii unor momente operative, precum şi adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
În cazul procurorului Iacobici, ministrul justiţiei a avut în vedere, în esenţă, următoarele aspecte:
CITEȘTE ȘI Gill-Julien Grigore-Iacobicі, candidat pentru funcţia de procuror-şef adjunct la DIICOT, despre recrutarea procurorilor: Volumul de activitate e deosebit şi implică o organizare riguroasă a muncii / Să li se explice ce îi aşteaptă – FOTO, VIDEO
– este un procuror cu o vastă pregătire profesională şi o experientă foarte mare, atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect priorităţile de acţiune, punctele slabe ale direcţiei specializate, oportunităţile, precum şi soluţiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate, pentru sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de identificare a produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât şi prin discursul susţinut în faţa Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activităţii pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 şi a planului de acţiune aferent acesteia şi cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
– a evidenţiat în proiectul de management importanţa realizării la nivelul structurii centrale şi a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităţilor pe care le manifestă fenomenul infracţional în fiecare zonă geografică a ţării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcţiei de îndeplinire al rolului constituţional prin creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane şi materiale disponibile, conform specificului infracţional al fiecărei zone geografice în parte;
– a pus accentul pe creşterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
– a susţinut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcţiei şi procurorii din parchetele tradiţionale, pe acele linii de activitate unde există o competenţă partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, şi altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informaţiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competenţă de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competenţă, cu consecinţe asupra validităţii probatoriului, pierderii unor momente operative, precum şi adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate.
Calendatul audierilor
În 12 martie, sunt programate următoarele audieri: ora 10:30 – interviul procurorului CRISTINA CHIRIAC pentru ocuparea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; ora 13:00 – interviul procurorului MARIUS VOINEAG pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 16 martie, la ora 14.00, va avea loc audierea procurorul IOAN-VIOREL CERBU propus procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În 17 martie, sunt programate: ora 10:30 – interviul procurorului MARINELA MINCĂ pentru ocuparea funcţiei de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; ora 13:00 – interviul procurorului MARIUS-IONEL ŞTEFAN pentru ocuparea funcţiei de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Marţi, a fost audiat procurorul CODRIN-HORAŢIU MIRON, propus pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). El a primit aviz favorabil cu unanimitate de voturi.
CITEȘTE ȘI Codrin-Horaţiu Miron, aviz favorabil la CSM pentru funcţia de şef al DIICOT
Procurorul Cristina Chiriac a fost nominalizată luni de ministrul Justiţiei pentru şefia Parchetului General, pentru „capacitatea deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experienţa vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT şi DNA” Actualul şef al DNA Marius Voineag a fost propus pentru funcţia de adjunct, datorită ”experienţei profesionale vaste, multilaterale, dobândite inclusiv în funcţii de conducere. La conducere DNA a fost propus Viorel Cerbu, care, potrivit ministrului Justiţiei, ”îmbină cu măiestrie experienţa şi cunoştinţele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar şi conştientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluţie a infracţionalităţii”. Codrin Horaţiu Miron este propus la conducerea DIICOT, pentru că ”prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcţiile de acţiune în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT” Actualul procuror general Alex Florenţa a fost propus pentru un post de adjunct, întrucât ”este un procuror cu o experienţă profesională solidă, având realizări deosebite” şi ”are certe abilităţi de leadership”,. Avizul CSM este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Nicuşor Dan.
Reacţii politice
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a făcut propria analiză cu privire la candidaţii care au participat la concursurile pentru funcţiile de conducere din marile parchete, el precizând că analiza sa diferă de reacţiile de pe reţelele de socializare cu privire la cei selectaţi pentru a ocupa aceste funcţii.
”Nu numai că voi face această analiză, am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment, adică m-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înţeleg ce părere au unii despre alţii, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru ca, în momentul în care procedura desfăşurată de Ministerul Justiţiei ajunge la mine, să iau o decizie informată”, a afirmat Nicuşor Dan, joi seară, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, este de părere că preşedintele României Nicuşor Dan va accepta propunerile trimise de ministrul PSD al Justiţiei, Radu Marinescu, pentru şefia marilor parchete. ”Eu cred că a fost totuşi un proces transparent, democratic, clar”, spune Mircea Abrudean despre selecţia viitorilor procurori-şefi, contestată de o parte a societăţii civile, vineri seara, chiar în faţa Palatului Cotroceni.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, declară că nu îi cunoaşte pe cei propuşi de ministrul Justiţiei pentru conducerile Parchetului General, DNA şi DIICOT şi că nu i-a văzut niciodată. El a precizat că îşi doreşte ca cei care vor fi aleşi ”să facă treabă”.
”E un subiect pe care nu l-am comentat şi nici nu o să fac acum.Eu ştiu că acolo au fost şi sunt concursuri. Nu intru în această dezbatere. Sper, în schimb, să fie aleşi acolo sau să fie promovaţi prin concursuri, procurori care să facă treabă. Şi asta este ceea ce îmi doresc. Nu-i cunosc. Habar n-am cine sunt cei care sunt propuşi, cel puţin pentru funcţiile de conducere pentru procurori şefi la cele trei parchete. Pe niciunul dintre ei nu-i cunosc. Nu i-am văzut în viaţa mea”, a transmis Sorin Grindeanu.
