Aleșii AUR își doresc ca fermele de animale crescute și ucise pentru blană să își continue activitatea nestingherite în România. Senatoarea AUR Daniela Ștefănescu a depus un proiect, semnat de alți 52 de parlamentari AUR, ce prevede abrogarea legii privind interzicerea acestor afaceri. Anul trecut, România devenea al 22-lea stat din Europa care lua hotărârea să pună lacătul pe fermele de șinșile și nurci exploatate pentru blană.
Contrar propriului discurs potrivit căruia firmele străine ar fi privilegiate în România, acum AUR își face griji pentru investitorii străini din aceste business-uri.
„Menţinerea prevederii privind interdicţia din 2027, descurajează investiţiile în mediul rural; afectează libertatea economică şi dreptul la iniţiativă privată; transmite un semnal negativ investitorilor străini cu privire la predictibilitatea legislativă din România” se arată în expunerea de motive a inițiatorului.
Cu alte cuvinte, în opinia AUR, investitorii străini din Olanda, de exemplu, (care dețin ferme de animale crescute pentru blană în România) ar percepe un semnal negativ în urma deciziei țării noastre, deși statul din care ei provin a luat aceeași hotărâre cu mulți ani înainte.
Cele mai mari două ferme de nurci ucise pentru blană din România se află în Brașov au fost deschise de olandezi și au acționari majoritari firme din Olanda care și-au mutat aici activitatea înainte ca țara lor să interzică definitiv aceste afaceri.
Ce prevede legea din 2024, pe care acum AUR o vrea anulată
La finalul anului trecut, după aproape doi ani de dezbateri și tergiversări, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat legea ce interzice, începând din 1 ianuarie 2027, fermele de animale crescute și ucise pentru blană, intrând în rând cu alte 21 de state europene care au condamnat suferința la care sunt supuse micile mamifere în scopul profitului acestor afaceri.
Termenul de intrare în vigoare a fost prevăzut pentru 2027, adică după doi ani de la promulgare, tocmai pentru a exista suficient timp atât pentru patroni, cât și pentru angajați să se reorienteze.
Legea a fost depusă în Parlament după o investigație a Human Society International, din 2022, care a dezvăluit suferința și condițiile greu de imaginat la care sunt supuse animalele în aceste ferme din țara noastră.
Andreea Roseti, director Human International Society:
România a luat decizia corectă: de a spune nu industriei crude și murdare a blănurilor și de a se alătura țărilor care nu mai permit ca asemenea orori să aibă loc pe teritoriul lor. Animalele crescute în ferme de blănuri se nasc și trăiesc într-o închisoare de metal, din care singura ieșire este moartea. O vițață trăită adesea fără lumină naturală, pe podele de sârmă suspendate deasupra propriile fecale, cu rani cauzate de stres. Iar după 8 luni, sunt sacrificate și jupuite. Așa arată viața lor. 8 luni de chin. Totul pentru profitul unor firme. Parlamentul a votat împotriva cruzimii, iar orice încercare de a anula acest vot este de neînțeles pentru oricine iubește animalele, decența și România.
Gheorghe Pecinigă, inițiatorul legii adoptate în 2024 care interzice femele de blănuri, critică demersul AUR și atrage atenția asupra intereselor financiare din spatele cruzimii la care sunt supuse aceste animale:
„Așa cum ne-au obișnuit, parlamentarii AUR susțin menținerea României în zona medievală (temporar). Dacă inițiativa AUR ar fi adoptată, Romania ar face un major pas înapoi în ceea ce privește alinierea la standardele lumii civilizate privind protecția animalelor. Legea privind interzicerea fermelor a fost rezultatul a doi ani de campanii bazate pe dovezi clare de cruzime în ferme, unde animalele erau ținute în condiții îngrozitoare și omorâte cu cruzime. Argumentele economice auriste nu sunt sustenabile și nici reale. Industria invocată importă blănurile prelucrate din străinătate în Romania. În țara noastră, se făce doar treaba murdară, se jupoaie animalele pentru profitul companiilor străine. În Romania, mai sunt prezente 10-12 ferme, a caror cifra de afaceri este usor accesibilă, ferme cu capital majoritar străin ce s-au mutat aici dupa ce barbaria a fost interzisă în țările de origine.”
Va fi adoptată legea AUR?
Legea a fost depusă la Senat și încă nu a fost dezbătută în comisiile de specialitate, urmând ca mai apoi să ajungă la vot în plen. Ulterior, va merge la Camera Deputaților, forul decizional. Însă, grupul AUR nu are majoritate în Parlament. Nici alături de POT și SOS nu ar strânge suficiente voturi. Singura variantă ca legea să treacă ar fi ca o parte din parlamentarii Puterii, PSD, PNL, USR și UDMR să facă front comun cu AUR, ceea ce ar însemna inclusiv să își contrazică votul din 2024, când au decis interzicerea fermelor de animale ucise pentru blană din țara noastră.
