Inteligenţa artificială a dominat discuţiile de la reuniunea anuală a bancherilor principalelor bănci centrale ale lumii, organizată de Banca Centrală Europeană în Sintra. Participanţii au fost de acord asupra unui lucru: AI are potenţialul de a transforma radical economia globală, însă nimeni nu ştie încă în ce direcţie şi cu ce consecinţe, relatează CNBC.
Guvernatorii băncilor centrale, economişti şi experţi financiari au avertizat că inteligenţa artificială poate influenţa aproape toate domeniile relevante pentru politica monetară: pieţele financiare, piaţa muncii, creditarea bancară, securitatea cibernetică şi chiar consumul de energie necesar centrelor de date.
Preşedintele Kevin Warsh a descris revoluţia AI drept „cel mai important moment economic al vieţii noastre”, comparând-o cu apariţia internetului. El a subliniat că este imposibil de anticipat toate efectele pe termen lung, amintind că nimeni nu şi-ar fi imaginat, la începutul erei internetului, apariţia unor modele de afaceri precum Uber.
Experţii au avertizat însă că inteligenţa artificială poate amplifica şi riscurile sistemice. În tranzacţionarea bursieră, algoritmii AI ar putea crea şi sparge bule speculative într-un ritm fără precedent, manipulând simultan preţurile activelor şi profitând atât din creşteri, cât şi din prăbuşiri. Profesorul Itay Goldstein a atras atenţia că astfel de algoritmi ar putea coordona comportamente de piaţă imposibil de detectat cu metodele actuale de supraveghere.
O altă preocupare este chiar boom-ul investiţiilor în AI. Potrivit unor economişti, valul uriaş de investiţii în infrastructura necesară inteligenţei artificiale seamănă tot mai mult cu marile bule speculative din istorie, precum mania căilor ferate din secolul al XIX-lea sau bula dot-com de la începutul anilor 2000. Bank for International Settlements avertizează că ritmul actual al investiţiilor şi optimismul privind productivitatea pot ascunde riscuri importante pentru pieţele financiare.
Inteligenţa artificială ridică şi provocări pentru sistemul bancar. Băncile vor putea analiza mult mai precis bonitatea clienţilor şi vor putea acorda credite unor categorii care până acum aveau acces limitat la finanţare. Totuşi, autorităţile de supraveghere se tem că deciziile luate de sisteme AI vor deveni adevărate „cutii negre”, greu sau chiar imposibil de explicat şi verificat.
Oficialii au discutat şi despre riscurile cibernetice. Potrivit lui Tobias Adrian, firmele mici şi instituţiile cu resurse limitate ar putea deveni cele mai vulnerabile în faţa atacurilor informatice alimentate de AI.
Viceguvernatorul Băncii Angliei, Sarah Breeden a propus chiar analizarea unor mecanisme similare asigurării depozitelor bancare, care să permită continuarea funcţiilor esenţiale ale unei instituţii în cazul unui atac cibernetic major.
Participanţii au evidenţiat şi un paradox economic. Dacă AI va avea un succes uriaş şi va înlocui milioane de locuri de muncă, consumul populaţiei ar putea scădea, ceea ce ar încetini economia şi ar afecta chiar rentabilitatea investiţiilor în inteligenţă artificială. În schimb, dacă tehnologia nu îşi va îndeplini promisiunile, investiţiile de sute de miliarde de dolari realizate în prezent riscă să genereze pierderi masive.
Guvernatorul Tiff Macklem a concluzionat că lecţia internetului rămâne valabilă şi pentru AI: tehnologia poate schimba lumea în bine, dar asta nu împiedică apariţia unor bule speculative înainte ca beneficiile reale să se materializeze.
