NASA este poate cea mai cunoscută agenţie americană şi admiraţia de care se bucură în toată lumea se datorează îndrăznelii prin care reuşeşte să transforme imposibilul în posibil şi să facă visele omenirii să devină realitate. Bill Nelson, cel care a fost numit de preşedintele Joe Biden să administreze NASA, este invitatul de la „Paşaport diplomatic”, unde discută despre natura umană care devine războinică pe Pământ, dar ştie să fie paşnică în spaţiu.
Spațiul cosmic nu are frontiere
Granițele de pe Pământ se văd din spațiul cosmic, iar atmosfera planetei noastre este de asemenea delimitată. Statele își asumă dreptul de a folosi spațiul aerian de deasupra teritoriilor de uscat și de apă pe care le dețin. Ce nu se vede din cosmos? Frontierele politice pe care omenirea și le autoimpune, până la urmă. Singurele legi care se aplică atunci când ne uităm la Pământ din Univers sunt cele ale fizicii și doar de la acea distanță se pot observa efectele comportamentului oamenilor, care alterează de fapt întreaga viață de pe glob. Filmele științifico-fantastice ne-au învățat că „spațiul este ultima frontieră”, iar asupra acesteia nicio țară nu poate pretinde suveranitate. Dar omenirea explorează spațiul cosmic și ne întrebam dacă după ce vom deveni familiari cu el, nu vom începe să îl divizăm și să ni-l însușim, doar pentru că simțul proprietății și natura umană merg mâna în mâna.
Cristina Cileacu: Dacă universul este finit sau infinit, încă în dezbatere. Cercetătorii au propriile opinii și, așa cum am spus, este discutabil. Dar în acest spațiu vast sunt o mulțime de activități: se lansează sateliți, se fac cercetări, se zboară și așa mai departe. Cum este împărţit acest spaţiu? Sunt granițe în spațiu?
Bill Nelson: Știi, spațiul reunește oamenii și țările. Oamenii, de exemplu, în politica internă din Statele Unite, republicanii și democrații susțin programul nostru spațial. Ambele partide susțin NASA. Programul nostru, programul nostru spațial, NASA este acum internațional ca domeniu, așa că, construim o stație spațială internațională, în total 15 națiuni. Și 116 națiuni au participat la proiecte de cercetare pe Stația Spațială Internațională. Așa că ne pregătim să ne întoarcem pe Lună. Mergem împreună cu partenerii noștri internaționali. Partenerii noștri internaționali ne vor ajuta să construim o stație spațială lunară numită Gateway. Deci, spațiul, acest mediu unic de explorare a necunoscutului din univers, cu toate descoperirile care au loc, reunește oamenii. Și acesta este unul dintre lucrurile fenomenale despre programul spațial al NASA și este unul dintre motivele pentru care sunt aici în România.
Mintea, un spațiu în care avem de investit
România are propria Agenție Spațială și chiar dacă nu zburăm în cosmos, cercetătorii de aici sunt implicați în programe și misiuni internaționale. Dar poate mai important decât atât este faptul că visele despre spațiul cosmic pe care le au tinerii români atrag atenția experților de la NASA. Gândirea și imaginația nu au frontiere și ideile bune nu sunt dependente de vreo alocare bugetară.
Cristina Cileacu: Care este scopul vizitei dumneavoastră aici în România?
Bill Nelson: Am avut o întâlnire cu prim-ministrul, ministrul cercetării și directorul Agenției Spațiale Române și am vorbit cu ei despre lucrurile pe care le-am putea face împreună. Să-ți dau un exemplu. NASA a avut o competiție pe care a sponsorizat-o, cred că au participat aproximativ 25-30 de națiuni, o competiție pentru tineri. Și competiția a fost câștigată de o tânără domnișoară, de la un liceu din România. Și concursul a fost despre: puteți să schițați planurile de dezvoltare a unei așezări în spațiu, o comunitate în spaţiu. A scris o lucrare de 100 de pagini și a câștigat concursul. Asta e tineretul românesc. Cred că este grozav.
Precum în cer, așa și pe pământ
În timpul Războiului Rece era o competiție acerbă între Statele Unite și URSS în privința zborului în cosmos. Asta implica minți strălucite, cercetare minuțioasă, îndrăzneală, bugete uriașe, spionaj, dezinformare și multe teorii ale conspirației. Cert este că omul a pășit pe Lună și de atunci viața omenirii este îmbunătățită continuu de rezultatele descoperirilor din spațiu. Competiția este parte a vieții de pe Pământ, dar acum, în acest domeniu, este completată și de colaborare între națiunile spațiale. În Univers nu există delimitări naționale, dar tendința omenirii de a pune stăpânire pe zone pe care le descoperă este la fel de prezentă că atunci când oamenii explorau planeta noastră. Vom putea oare păstra spațiul ca un exemplu de conviețuire și bune practici sau vom trage după noi în cosmos diviziunile și problemele pe care le avem pe Pământ?
Cristina Cileacu: Din moment ce ați spus că noi oamenii, toate națiunile sunt capabile să lucreze împreună ca una singură când vine vorba de spațiu. De ce credeți că nu putem face același lucru aici pe Pământ?
Bill Nelson: Nu este aceasta natura noastră? Întotdeauna vrem să dezbinăm. Una dintre marile lecții ale vieții mele a fost când am zburat cu naveta spațială și m-am uitat pe fereastră înapoi la Pământ, în timp ce orbitam Pământul la fiecare 90 de minute și am căutat acele diviziuni. Nu am văzut diviziunea rasială. Nu am văzut diviziune politică. Nu am văzut o diviziune religioasă. Toate aceste lucruri care ne despart aici pe acest Pământ, din perspectiva spațiului, mi s-a părut că suntem cetățeni, toți cetățeni ai planetei Pământ.
Cristina Cileacu: Poate ar trebui să ne mutăm cu toții în spațiu și să vedem această perspectivă.
Bill Nelson: Doresc în acest sens, ca toți șefii de stat, ca politicieni să poată să meargă în spațiu și să poată vedea pământul din această perspectivă. Cu siguranță a avut un efect asupra mea. Cred că ar avea un efect asupra lor.
Cristina Cileacu: Și cum este să revii din spațiu și să te întorci pe planeta Pământ?
Bill Nelson: Ca să treci de la gravitație zero, brusc, la gravitația pâmântului, este bine să nu încercați să vă ridicați, pentru că veți cădea imediat. Trebuie să vă reacomodați treptat picioarele cu pământul, cu ajutorul aceastei forțe numită gravitație.
Ce sunt Acordurile Artemis
Explorarea pașnică a spațiului cosmic este principala idee a Acordurilor Artemis, care sunt practic un set de legi pentru colaborarea între națiuni. Omenirea se pregătește pentru o nouă fază de cercetare a Lunii și chiar mai mult decât atât, pentru că Marte este următoarea oprire. Probele colectate de pe satelitul natural al planetei Pământ de misiunile Apollo ale NASA, au fost împărțite cu cercetători din toată lumea, tocmai pentru că, cercetarea științifică este pentru binele întregii omeniri, nu doar al unei națiuni. De aceea, Agenția Spațială Americană a inițiat acest set de principii comune, la care se alătură tot mai multe țări.
Cristina Cileacu: Vorbind despre această colaborare între țări, sunt Acordurile Artemis, care se referă la guvernanța spațiului între state. De ce acest tip de acorduri sunt importante, sunt necesare?
Bill Nelson: Ştiți, cu mulți ani în urmă a fost Tratatul Spațiului Cosmic și peste 100 de națiuni l-au semnat. Și asta practic însemna să nu militarizăm spațiul. Dar ce vrem să facem acum, că ne aflăm în această nouă eră de aur a explorării spațiului, am vrut să stabilim o declarație de principii de bun simț, alături de alte națiuni. Acesta nu este doar un efort al Statelor Unite. Acestea sunt multe dintre națiunile care sunt în spațiu, națiuni care au, de asemenea, același obiectiv ca și noi, adică utilizarea pașnică a spațiului. Și astfel este un set de declarații în Acordurile Artemis, care doresc utilizarea pașnică a spațiului. De exemplu, respectarea altor proiecte de cercetare în spațiu, să ne ajutăm reciproc în momente de pericol sau nevoie, să avem un aspect comun în proiectarea navelor spațiale, astfel încât să putem andoca împreună. Acestea sunt principiile bunului simț ale explorării pașnice a spațiului.
Mințile mari gândesc la fel
Universul este fascinant, omenirea și-a îndreptat privirea spre stele dintotdeauna. NASA înseamnă emoție dedicată cunoașterii și un principiu după care se ghidează Agenția este că dezvoltarea înseamnă să ai de partea ta cele mai ingenioase și curioase minți. Iar pentru asta trebuie să creezi un spațiu în care cercetătorii să simtă că muncă lor chiar va face diferența la nivel planetar. Felul în care descoperirile și proiectele NASA sunt explicate publicului, mai ales copiilor, atrage și stârnește curiozitatea. Poate și de aceea toată lumea admiră NASA.
Cristina Cileacu: NASA este cel mai mare explorator al spațiului de pe planeta Pământ. Dar, desigur, sunt și alte agenții similare, în alte țări. Ați spus că lucrați împreună pentru a cuceri spațiul și pentru a-l face mai accesibil pentru umanitate. Dar aici, pe planeta Pământ, desigur, toată lumea luptă pentru cele mai mari minți, pentru a le aduce la propria agenție și pentru a avea cele mai bune proiecte. Cum se desfășoară această competiție, aici, pe propria noastră planetă?
Bill Nelson: Cred că, de exemplu, România începe să dezvolte o economie aerospațială aici. Este o alegere logică pentru România să facă acest lucru, pentru că puteți vedea că se dezvoltă atât de multe în calea noilor tehnologii spațiale, a noilor modalități de explorare a spațiului, a noilor modalități de comunicare spațială, a noilor modalități de a înțelege ce i se întâmplă planetei noastre, prin programul nostru spațial. Deci România are un viitor strălucit în economia spațială și cred că începe, cred că va înflori. Dar întrebarea dvs., cred că în această competiție, întrebarea dvs. este formulată într-un fel în care NASA concurează împotriva altora. Nu cred că este așa. Cred că este despre cum îi artagem pe cei mai buni și mai deştepţi, pentru că tot ceea ce facem noi la NASA este emoționant. Și toți angajații noștri și mai ales stagiarii noștri de la facultate sunt atât de încântați să lucreze la un proiect despre care cred că are o valoare semnificativă pentru planeta Pământ. Și ca rezultat, chiar dacă nu putem plăti la fel de mult ca industria privată vor dori să vină la NASA să lucreze, pentru că este un loc atât de interesant.
Cristina Cileacu: Tuturor ne place NASA, şi eu am primit o insignă şi o port pentru acest interviu.
Următorul pas mare pentru omenire
Septembrie 2026 ar trebui să fie momentul lansării unei noi misiuni spațiale pe Lună. Ultima oară când oamenii au fost pe Lună s-a întâmplat în 1972, cu misiunea spațială Apollo 17. Programul Artemis, care înseamnă reluarea cercetării lunare este făcut în colaborare cu Agenția Spațială Europeană, Canada, Japonia și Emiratele Arabe Unite. Iar acest fapt în sine este unul care redefinește modul în care națiunile se ocupă de spațiul cosmic. Războiul Rece însemna cine ajunge primul dincolo de Pământ, americanii sau sovieticii. Acum fiecare stat participant poate contribui cu propria regulă.
Cristina Cileacu: Vorbeaţi despre noile proiecte, proiectele continue ale NASA, vorbim de revenirea pe Lună sau chiar de a merge pe Marte, undeva în 2035 este limita de timp. Cum merge asta?
Bill Nelson: Știi, ne întoarcem pe Lună, nu doar ca să mergem pe Lună. Ne întoarcem pe Lună ca să învățăm cum să trăim într-un mediu dur, cum să inventăm și să creăm lucruri noi și proceduri noi, cum să ne antrenăm astronauții astfel încât să putem merge pe Marte. De aceea ne întoarcem pe Lună. Acum, se întâmplă să mergem într-o altă parte a Lunii. Acum 50 de ani, am mers în porțiunea ecuatorială a Lunii. Mergem la Polul Sud, pentru că credem că există apă acolo. Și dacă există apă, sunt oportunități noi pentru dezvoltarea hidrogenului și a oxigenului. Și apoi avem și combustibil pentru rachete. Toate acestea fac parte din pașii pe care îi parcurgem pentru a merge pe Marte undeva în 2040, cu astronauții.
Cercetarea spațială și viața pe Pământ
Explorarea spațiului oferă multe lecții pentru îmbunătățirea vieții de pe Pământ. În primul rând, descoperirea de noi teritorii inspiră și motivează generațiile mai tinere și acesta este un mare beneficiu pentru omenire. Înțelegerea cosmosului, studiul planetelor, misterelor găurilor negre și așa mai departe înseamnă inovație. Multe din descoperirile științifice au aplicații în industrie sau agricultură, de care beneficiază întreaga omenire. Instrumente care au fost inițial create pentru explorarea spațială sunt acum parte din viața fiecăruia dintre noi.
Cristina Cileacu: Și de ce este acest lucru util pentru umanitate? Vă rog, oferiţi publicului român o mai bună înțelegere, dacă este posibil.
Bill Nelson: Întrebarea ta este de ce să cheltuiți bani pe un program spațial, un program spațial uman. Cred că dacă te uiți înapoi la programul Apollo, atunci când am mers pe Lună, cred că dacă te uiți la asta în mod specific, când am zburat pe Lună în anii 1960 și începutul anilor 70, a trebuit să creăm sisteme extrem de fiabile, care erau mici în volum și ușoare în greutate. A stimulat revoluția microminiaturizării, de pe urma căreia beneficiem toți. Vă dau un alt exemplu. Cercetare spațială. Ai în buzunar un telefon și are o cameră foarte bună. Aceasta este o cameră pe un cip şi asta a fost dezvoltată de NASA pentru sateliții noștri, care fac observații ale Pământului asupra climei. Deci, vedeți că sunt multe utilizări și ceea ce dezvoltăm pentru programul nostru spațial ajunge să ne îmbunătățească viața și stilul nostru de viață aici, pe Pământ.
Vremea spațială și clima pe Pământ
Felul în care se comportă Soarele influențeaza condițiile de mediu din apropierea Pământului.Câmpurile magnetice, radiațiile, particulele și materia, care au fost ejectate de Soare, pot interacționa cu atmosfera și câmpul magnetic ale Pământului și produc diferite efecte. Condițiile meteorologice din spațiu sunt variabile și au un impact asupra climei de pe planeta noastră. Furtunile geomagnetice sunt perturbări mari ale câmpului magnetic al Pământului. Creșterea radiațiilor solare poate afecta telecomunicațiile și sistemele de navigare. Sunt multe fenomene care trebuie studiate și înțelese astfel încât consecințele asupra vieții să fie limitate.
Cristina Cileacu: Vorbind despre schimbările climatice și întorcându-ne la ce ne-aţi spus deja despre acea perspectivă din spațiu asupra Pământului, cât de gravă este situația, dacă te uiți prin sateliţi, când vine vorba de schimbările climatice de pe suprafața planetei Pământ?
Bill Nelson: Faptul este că pământul se încălzește. Și puteți vedea asta cu ajutorul instrumentelor noastre NASA, puteți vedea temperaturile crescânde ale oceanelor. Putem vedea ca urmare a încălzirii pământului, furtuni mai intense și mai feroce. Putem vedea o boală care copleşeşte o pădure și o face mai simplu de supus incendiilor. Într-adevăr, ar fi bine să fim serioși în privința opririi încălzirii continue a Pământului, sau, la un moment dat, ajungem la un anumit nivel de grade peste o creștere a temperaturii, dincolo de un punct de unde nu ne mai putem întoarce. Și luați, de exemplu, estul Oceanului Atlantic de pe coasta de est a Statelor Unite. În ultimii 30 de ani a crescut cu șapte centimetri. Acum, asta are efecte profunde, nu doar furtuni mai mari și mai feroce care se hrănesc cu acea apă fierbinte, dar mareea ajunge acum pe străzile orașului, de-a lungul orașelor de coastă. Și astfel spațiul este un loc în care putem cerceta exact ce se întâmplă cu clima noastră. Pentru că dacă dorim să facem ceva care să atenueze ceea ce se întâmplă, trebuie să cunoaștem specificul, astfel încât să putem atenua efectele.
O nouă bătălie pe resurse?
Exploatarea Lunii se poate oferi resurse care să permită omenirii să fie mai prezentă acolo. Mineritul asteroizilor ne poate ajuta să înțelegem originile sistemului solar, deci și a vieții pe Pământ. Mineralele care conțin gheață și apă ar putea însemna o nouă resursă de combustibil pentru rachete. Dar știința exploratorie are nevoie de un echilibru între drepturile statelor și interesele economice ale corporațiilor, pentru a nu transforma spațiul într-o nouă sursă de conflict, dar și de pericole naturale care pot afecta oamenii.
Cristina Cileacu: Pe planeta noastră, avem o concurență continuă pentru resurse, pentru resurse naturale. Ne luptăm chiar între noi atunci când se descoperă ceva nou. Credeţi că dacă întreaga umanitate va cuceri părți ale spațiului, va ajunge să aibă aceeași competiție?
Bill Nelson: Posibil. Și de aceea Acordurile Artemis sunt atât de importante, că mergi în spațiu în scopuri pașnice și pentru cercetare științifică, şi pentru a împărtăși cu toți. Acum, cred că este foarte posibil ca ani mai târziu să găsim asteroizi care au anumite materiale prețioase. Și cred că trebuie să existe un stat de drept, astfel încât oamenii care explorează spațiul să știe care sunt regulile și să se conformeze regulilor și că este un sistem judiciar prin care, dacă nu respectă aceste reguli, sunt sancționaţi. Deci, într-adevăr, va fi o nouă frontieră acolo.
