Cu mai puțin de patru luni în urmă, președintele Donald Trump s-a întâlnit cu liderul Qatarului, lăudând palatul său opulent și semnând un acord de apărare cuprinzător cu monarhia din Golf, un aliat-cheie, care găzduiește cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu. Atacul surpriză al Israelului de marți, împotriva liderilor Hamas din Doha, a zguduit această relație, provocând furia lui Trump și atrăgând condamnări vehemente din partea guvernului de la Doha și a aliaților occidentali, arată Reuters.
Ordonate de premierul israelian Benjamin Netanyahu și vizând sediile politice ale grupării militante palestiniene, atacurile au ucis un agent de securitate qatarez și alte cinci persoane, dar nu au reușit să-i elimine pe liderii Hamas. Trump a declarat că este „foarte nemulțumit de toate aspectele” operațiunii israeliene.
Dar, în ciuda indignării, atacurile nu vor schimba probabil abordarea fundamentală a președintelui față de Israel, spun analiștii și oficialii americani, citați de Reuters:
Dacă este să spunem ceva, bombardamentele au subliniat calculul rece din spatele relației Trump-Netanyahu. Israelul a demonstrat că nu se teme să acționeze împotriva intereselor SUA
Administrația prim-ministrului Benjamin Netanyahu nu a avertizat oficial Washingtonul cu privire la campania de bombardamente iminentă de marți, au declarat oficialii americani. Această lipsă de avertisment amintește de atacul Israelului din septembrie 2024 asupra Hezbollah, când armata lui Netanyahu a rănit mii de membri ai grupării militante cu pagere-capcană, fără a-l informa pe președintele de atunci, Joe Biden.
Trump, la rândul său, și-a exprimat ocazional nemulțumirea față de Netanyahu. Dar administrația sa a susținut cu tărie campania Israelului de slăbire a Hamas și i-a permis să preia, în mare măsură, conducerea în chestiuni-cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului.
„În acest caz, cred că Trump este iritat de tactica lui Netanyahu”, a declarat Aaron David Miller, cercetător principal la Carnegie Endowment for International Peace și negociator veteran al păcii din SUA. Dar, a adăugat Miller, „instinctul lui Trump este că el e de acord cu ideea lui Netanyahu că Hamas nu poate fi doar golită de conținut ca organizație militară. Ea trebuie slăbită fundamental”.
Solicitată să comenteze, Casa Albă a trimis Reuters la declarațiile făcute de Trump marți seara pe Truth Social, în care acesta a afirmat că bombardamentele nu au servit intereselor SUA sau ale Israelului.
„Cu toate acestea”, a scris Trump, „eliminarea Hamas, care a profitat de suferința celor care trăiesc în Gaza, este un obiectiv demn de urmărit”.
O ruptură este puțin probabilă
Unii analiști au refuzat să excludă posibilitatea ca Netanyahu să epuizeze răbdarea lui Trump, dacă va mai surprinde Washingtonul cu alte acțiuni neașteptate. În practică, asta ar putea însemna retragerea sprijinului politic pentru invazia israeliană în curs din Gaza, care a provocat indignare în rândul națiunilor europene și arabe, pe măsură ce condițiile de foamete se extind, arată Reuters.
Campania militară a Israelului în enclava palestiniană a fost declanșată de o serie de violențe conduse de Hamas, în sudul Israelului, pe 7 octombrie 2023.
„Pe măsură ce prietenii săi arabi se plâng de ceea ce face Israelul – și o fac chiar acum -, el le-ar putea spune să-i prezinte un plan credibil pentru ziua de după în Gaza și o alternativă la conducerea Hamas, iar eu îi voi spune lui Bibi că a făcut destul”, a declarat Dennis Ross, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în cadrul administrațiilor democrate și republicane.
Atacul Israelului asupra Doha va diminua probabil speranțele lui Trump ca mai multe state din Golf să adere la Acordurile Abraham, un acord istoric negociat de prima sa administrație, în cadrul căruia mai multe țări arabe au stabilit relații diplomatice cu Israelul.
Cu toate acestea, o ruptură între cei doi lideri pare puțin probabilă, a susținut Michael Oren, fostul ambasador al Israelului în Statele Unite, afirmând că Trump apreciază forța și tranzacțiile care pun capăt războaielor.
„Dacă Netanyahu poate continua să apeleze la aceste două laturi ale președintelui, atunci va fi în regulă. Nu sunt îngrijorat în privința relației”, a spus Oren.
Una caldă, una rece
Parteneriatul Trump-Netanyahu a cunoscut suișuri și coborâșuri, recunosc oficialii administrației. „A fost cald și rece încă din campanie”, a spus un înalt oficial al Casei Albe.
În mai, Trump a călătorit în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite în timpul primei sale vizite importante în străinătate, ocolind Israelul, ceea ce mulți analiști au considerat o jignire. Președintele republican s-a întors la putere în ianuarie, promițând să revigoreze relațiile cu Netanyahu, care se deterioraseră sub predecesorul său democrat.
În timpul acelei călătorii, Trump a acceptat să ridice sancțiunile împotriva noului guvern sirian, la cererea prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Această mișcare i-a alarmat pe oficialii israelieni, care pun la îndoială motivele președintelui sirian Ahmed al-Sharaa, un fost comandant al-Qaeda.
Dar, doar o lună mai târziu, alianța Trump-Netanyahu părea să revină pe făgașul normal. După ce Israelul a lansat un război aerian împotriva Iranului în iunie, Trump – care a făcut campanie pentru încheierea conflictelor externe – a surprins chiar și pe unii dintre aliații săi politici, trimițând bombardiere B-2 pentru a distruge parțial instalațiile nucleare cheie ale Iranului.
Dacă acest lucru a creat bunăvoință în cadrul administrației Netanyahu, nu a beneficiat intereselor de politică externă ale lui Trump, cel puțin pe termen scurt, arată analiștii politici citați de Reuters.
Câteva zile mai târziu, Trump a criticat Iranul și Israelul pentru încălcarea armistițiului negociat de SUA. În iulie, Statele Unite păreau să critice un atac israelian la Damasc, care a distrus o parte din Ministerul Apărării sirian.
Marți, Israelul a notificat SUA cu puțin timp înainte de atacul asupra Qatarului, dar nu a existat nicio coordonare sau aprobare din partea Washingtonului, au declarat doi oficiali americani.
„SUA pot încerca să convingă și să preseze Israelul să ia decizii”, a declarat Jonathan Panikoff, fost adjunct al serviciului național de informații al SUA pentru Orientul Mijlociu. „Dar Netanyahu va continua să acționeze într-un mod pe care îl consideră în interesul exclusiv al Israelului”.
Qatarul afirmă că Netanyahu trebuie „adus în faţa justiţiei”
Între timp, prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani a afirmat miercuri că omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, ar trebui adus în faţa justiţiei, apreciind că atacul israelian asupra liderilor Hamas din Doha a „distrus orice speranţă” de eliberare a ostaticilor din Fâşia Gaza, scrie AFP.
Al-Thani l-a atacat pe Netanyahu după ce acesta din urmă a avertizat autorităţile qatareze: „Le spun Qatarului şi tuturor naţiunilor care adăpostesc terorişti: trebuie fie să-i expulzaţi, fie să-i aduceţi în faţa justiţiei. Pentru că dacă nu o faceţi, o vom face noi”.
Hamas, care se află în război cu Israelul în Fâşia Gaza, a afirmat că înalţii responsabili vizaţi au supravieţuit, dar că raidurile israeliene au făcut şase morţi.
„Trebuie adus în faţa justiţiei”, a afirmat premierul qatarez despre Netanyahu într-un interviu acordat canalului american CNN.
„Cred că ceea ce a făcut Netanyahu ieri (n.r. luni) a fost să distrugă orice speranţă pentru ostatici”, a adăugat prim-ministrul, a cărui ţară joacă rolul de mediator în negocierile pentru un armistiţiu în Gaza şi eliberarea ostaticilor deţinuţi în teritoriul palestinian.
Qatarul „reevaluează totul” în ceea ce priveşte această mediere, a adăugat el.
Editor : C.A.
