Schema de plafonare a prețurilor la energie și gaze se prelungește, anunță Sebastian Burduja. Pentru electricitate, compensarea se va mai acorda încă trei luni, iar pentru gaze, un an. Patronatele au reclamat că ministerul Energiei nu ar avea toți banii pentru a susține măsura, asta pentru că există restanțe de anul trecut la plata furnizorilor. Ministrul Energiei spune că va primi sprijin de la Finanțe pentru a acoperi schema de plafonare. Tot o veste importantă pentru români: Hidroelectrica scumpește curentul de la 1 aprilie. Cei circa 500 de mii de clienți vor fi taxați pentru fiecare kWh consumat cu peste un leu, dar abia din luna iulie. Actualele tarife sunt cu circa 22-25% mai mici.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat joi la Digi24 că schema de compensare plafonare, la energie şi gaze, care a fost prelungită de Executiv, a asigurat, conform datelor Eurostat, al 5-lea cel mai mic preţ la energie electrică şi al 4-lea cel mai mic preţ la gaze pentru români, din întreaga UE, el adăugând că fără măsuri de plafonare, românii ar fi plătit facturi mult mai mari iarna următoare.
„Astăzi, Guvernul României a luat decizia de prelungire a schemei de compensare plafonare cu 3 luni la energie electrică, deci până la data de 1 iulie, şi cu 12 luni la gaz. Prioritatea zero a Guvernului României este să-i protejeze pe români. Aceasta este motivaţia acestui demers”, a spus ministrul Energiei, după şedinţa de guvern.
Sebastian Burduja a precizat că schema de compensare plafonare a asigurat, conform datelor Eurostat, al 5-lea cel mai mic preţ la energie electrică şi al 4-lea cel mai mic preţ la gaze pentru români, din întreaga Uniune Europeană.
„Aceasta este realitatea faptică, e adevărat contestată de unele voci din spaţiu public, care au acreditat minciuna că românii ar plăti cele mai mari preţuri la energie electrică şi gaze. Repet, este fals şi oricine poate verifica datele Eurostat”, a subliniat Burduja.
Ceea ce trebuie să ştie toţi românii este că, în acest moment, nu se schimbă nimic pentru ei, deci la energie electrică plafoanele sunt aceleaşi din trecut, de asemenea şi la gaze. La energie electrică, acest trimestru acoperă, în general, un trimestru cu preţuri scăzute din piaţă, deci nu ne aşteptăm să fie sume mari solicitate de furnizori, în cadrul procesului de compensare plafonare.
Burduja a completat că la gaz, era important să se acopere întregul an gazier, pentru că vom ieşi din sezonul rece cu un grad de umplere redus, nu doar noi, ci şi în Europeană, în depozitele de înmagazinare gaze, iar reumplerea acestor depozite va însemna o cerere crescută pentru gaze.
„Fără măsuri de plafonare, românii, iarna următoare, ar fi plătit facturi mult mai mari care să susţină şi acest proces de reumplere a depozitelor. De altfel, e un proces firesc, se întâmplă în fiecare an şi sunt ţinte europene pe care România şi le-a respectat de fiecare data, privind gradul de umplere”, a explicat el.
Ministrul Energiei a mai anunţat că au încercat să faciliteze un proces de creştere a lichidităţii pe pieţe. Există o obligaţie a producătorilor să vândă 50% din energia disponibilă pe pieţele angro sau la termen. Era 40% în trecut. Printr-o asemenea măsură, faptul că vor fi mai multe oferte pentru vânzarea energiei electrice, de asemenea furnizorii trebuie să achiziţioneze această energie şi astfel ne străduim să existe o evoluţie corectă, rezonabilă a preţurilor şi după ce expiră această schemă, a mai spus el.
Guvernul va pune la punct un mecanism de sprijin, după ce plafonarea expiră
Sebastian Burduja a precizat că, totodată, în această perioadă tranzitorie se va pune la punct şi un mecanism de sprijin, carduri pentru energie sau vouchere, cu ajutorul Ministerului Muncii. „Pe acest subiect, Ministerul Muncii este în scaunul şoferului, deci are cel mai greu cuvânt de spus, astfel încât, după expirarea schemei la energie electrică şi cel puţin până la împlinirea termenului de 12 luni la gaze să existe acest sistem de protecţie pentru românii aflaţi în sărăcie energetică”, a spus el.
Sebastian Burduja a mai declarat că au luat în calcul, în luarea acestei decizii, faptul că în ultimele luni, din cauze neimputabile României, preţurile pe pieţele internaţionale au crescut semnificativ după stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. „Preţul la gaz a înregistrat o creştere de până la 65% pe piaţă europeană şi preţul a energiei electrică de undeva la 25%. De altfel, cele două evoluţii sunt strict interconectate”, a arătat el.
Burduja, despre decizia Hidroelectrica de a scumpi curentul: În ultimii 3 ani nu şi-au actualizat preţurile şi a fost un an extrem de secetos
Ministrul Energiei a declarat joi despre majorarea tarifelor la Hidroelectrica, că această companie va respecta, categoric, ordonanţa adoptată azi în Guvern, deci nu va veni cu preţuri sub plafoanele impuse. Despre motivele acestor majorări, el a spus că în ultimii 3 ani nu şi-au actualizat preţurile şi a fost un an extrem de secetos, roducţia hidro a fost cam cu 20% mai mică şi trebuie să-şi asigure o profitabilitate.
Ministrul Energiei a fost întrebat cum comentează anunţul Hidroelectrica privind noi tarife la energia electrică începând cu 1 aprilie, o creştere cu aproximativ 60% a preţului.
„Hidroelectrica va respecta, categoric, ordonanţa adoptată azi în Guvern, deci nu va veni cu preţuri sub plafoanele impuse de lege. Justifică aceste creşteri pe baza a două lucruri. Pe de o parte, în ultimii trei ani de zile nu şi-au actualizat preţurile, ori ele au crescut, fie şi numai din cauza inflaţiei, şi, pe de altă parte, a fost, într-adevăr, un an extrem de secetos, producţia hidro a fost cam cu 20% mai mică, ori şi costurile lor sunt cum sunt, deci trebuie să-şi asigure o profitabilitate” a precizat ministrul.
El a menţionat că Hidroelectrica este o companie listată, a fost o listare de mare succes la nivel global şi aşa se explică aceste oferte.
„Clienţii Hidroelectrica nu trebuie să-şi facă griji, pentru că Hidroelectrica va respecta prevederile ordonanţei şi plafoanele impuse prin textul ordonanţei”, a mai spus Burduja.
Scumpire de la 1 aprilie, facturi mai mari din iulie
Hidroelectrica, companie controlată de stat și furnizorul cu cel mai redus preț al energiei electrice pentru consumatorii casnici, va majora de la 1 aprilie prețul energiei active cu 60%. Aceasta este, însă, doar o parte din prețul final. Restul sunt taxe și diverse tarife.
Prin urmare, majorarea tarifului final nu va fi atât de drastică. Celor peste 500 de mii de clienți li se cere să plătească din aprilie tarife cu 22-25% mai mari ca acum. Prețul per kilowatt oră cu tot cu taxe va sări de 1 leu și va merge până la 1,12 lei în funcție de zonă și distribuitor.
Cum Executivul a aprobat astăzi prelungirea schemei de plafonare cu încă 3 luni, adică până la final de iunie, înseamnă că în cele trei luni românii cu consum mic și mediu nu vor plăti noile tarife, ci tot pe cele plafonate de 68, respectiv 80 de bani pe kWh, iar statul va plăti către Hidroelectrica diferența.
Facturile vor crește de la 1 aprilie doar pentru cei cu un consum mare. De exemplu, cine consumă 300 kWh/lună va plăti cu circa 22% mai mult. Chiar și așa, tariful achitat de ei va continua să fie sub plafonul de 1,3 lei kWh stabilit de Guvern.
Din iulie, însă, facturile vor crește și pentru cei care nu consumă mult curent. De exemplu, o familie din Capitală cu un consum de 100 de kWh va plăti de la 1 iulie 104 lei în loc de 68 de lei acum.
Cum arată schema de plafonare pentru consumatorii casnici și pentru agenții economici
I. Pentru clienții casnici cu un consum lunar cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv, prețul final facturat în baza noii scheme de plafonare este menținut la maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus. De același preț, de 0,68 lei/kWh, vor beneficia, indiferent de consum și următoarele categorii de consumatori casnici:
• clienţii casnici la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor medicale,
• clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani și
• familiile monoparentale care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani
II. În cazul clienților casnici cu un consum lunar între 100,01 şi 255 kWh, energia electrică va fi facturată în continuare cu cel mult 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus.
III. Pentru un consum lunar mai mare de 255 kWh, 85% din consumul înregistrat se va factura cu maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar diferenţa de consum lunar de energie electrică va fi facturată la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal, în cazul consumatorilor noncasnici.
Intervalele de prețuri facturate conform noii scheme de plafonare pentru consumatorii casnici de gaze naturale vor fi menținute pentru încă 12 luni începând cu 1 aprilie a.c., după cum urmează:
I. Maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici;
II. Maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică şi al clienţior noncasnici din cadrul parcurilor industriale reglementate de Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei din cadrul sistemelor de distribuţie închise definite conform Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Prelungirea schemei actuale de plafonare a prețurilor la energie și gaze și celelalte măsuri vin în întâmpinarea nevoilor energetice ale consumatorilor finali fără însă a expune participanții de pe piața energie vreunui risc de destabilizare, asigură o predictibilitate a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, dar și o pregătire temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică după liberalizarea pieței energiei.
Sumele aferente compensaţiilor acordate vor fi asigurate prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale și bugetul Ministerului Energiei, din Fondul de Tranziţie Energetică, precum și de la bugetul de stat.
Editor : Liviu Cojan
