Astăzi, 21 noiembrie, în calendarul ortodox este prăznuită sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului sau Vovidenia, așa cum mai este denumită în popor. Este primul eveniment important din Postul Crăciunului 2024, marcat cu cruce roșie în calendar, și o zi în care este dezlegare la pește. Astăzi, credincioșii respectă o serie de tradiții și obiceiuri în mai multe zone ale țării, pentru a atrage norocul, sporul și sănătatea.
Sărbătorită an de an la sfârșitul lunii noiembrie, sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată aducătoare de noroc și sănătate, dar și ziua în care dorințele se împlinesc. Praznicul de astăzi amintește despre momentul aducerii la templu a Fecioarei Maria de către părinții săi, Ioachim și Ana.
Ce reprezintă sărbătoarea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în tradiția populară este cunoscută și sub denumirea de „Sărbătoarea Luminii”, „Ovidenia”, „Obrejania” sau „Vovidenia” (termen care provine din slavonă, în care “văvedenie” înseamnă “intrare”). Este sărbătoarea închinată Fecioarei Maria, celebrată în biserica catolică și ortodoxă în săptămâna imediat după începutul Postului Nașterii Domnului.
Părinții Maicii Domnului sunt Sfinții Ioachim și Ana care, lipsiți de copii, s-au rugat la Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinți, făgăduind că, dacă vor avea copil, îl vor duce la templu și îl vor închina Lui.
Un înger le-a vestit că vor avea o fată pe care o vor numi Maria, iar la trei ani de la nașterea Maicii Domnului, părinții nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu și au dus-o pe fiica lor la templu.
La intrarea în biserică a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o pe fată în încăperea „Sfânta Sfintelor”, acolo unde a stat până la vârsta de 15 ani. Ea avea să devină însăși „Sfânta Sfintelor lui Dumnezeu” și, din Ea, Iisus avea să ia trup.
În seara dinaintea sărbătorii, la Vecernie, se citesc trei texte profetice din Vechiul Testament, care sunt considerate „a trimite la Maica Domnului”, deoarece „Ea va deveni templu viu al lui Dumnezeu”. La fiecare citire se spune: „pentru că slava lui Dumnezeu a umplut templul Domnului Dumnezeu Atotputernic.”
În dimineața sărbătorii se slujește Utrenia (cea mai lungă și mai complexă dintre slujbele ceasurilor). Aceasta evanghelie este citită la toate sărbătorile Maicii Domnului și include Cântarea Maicii Domnului.
Începând cu această zi se cântă, la canoanele de la Utrenie, catavasiile (imn dintr-o cântare) Nașterii Domnului, semnificând pentru cei credincioși încă o etapă în apropierea și înaintea prăznuirea sărbătorii de Crăciun.
Tradiții în Romania pe 21 noiembrie de sărbătoarea Aducerea Macii Domnului la Templu
21 noiembrie este o zi importantă pentru credincioși, o zi în care cerurile se deschid, iar credincioșii se roagă pentru împlinirea celor mai mari dorințe.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, a declarat pentru Digi24: „Superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt tradiții locale, legi ale pământului le numim noi, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință, și pe care le-au respectat de-a lungul timpului din dorința de a-l cinsti pe Sfânt. E bine să cinstim Sfântul și să învățăm fiecare dintre noi din modelul de viețuire al Lui”.
Pentru că praznicul este în postul Crăciunului, astăzi este dezlegare la pește. Persoanele care țin post pot consuma astăzi mâncare pe bază de pește, însă nu și alte alimente de dulce.
De regulă, în dimineața zilei de sărbătoare, creștinii merg la biserică pentru Sfânta Liturghie și duc preparate de post și pește pentru a fi sfințite. Ulterior, pachetele sunt împărțite ca pomană celor nevoiași, dar și familiei, pentru sufletele celor adormiți.
În unele zone ale țării, în pachetele de pomană se pune și plăcintă cu dovleac, dar și o lumânare aprinsă în memoria celor care au murit fără să li se aprindă o lumânare.
Un obicei cunoscut astăzi, de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, este acela de a lăsa copiii să pună crenguțe de măr în vase cu apă. Aceste crengi se păstrează în casă, la căldură și, pentru că vor înflori până la Anul Nou, vor putea fi folosite ca sorcovă de sărbători, când se merge la colindat.
În colindele românești se cântă despre florile dalbe, flori de măr sau mărgăritar și, potrivit tradițiilor creștine, semnificația vine de la strămoșii noștri. Pe vremuri, nuielușa dăruită de Moș Nicolae trebuia să fie de măr, iar dacă înflorea până la Crăciun, însemna că Sfântul a mijlocit prin iertarea celui căruia i-a dăruti crenguța, flori dalbe.
În această zi este interzis să se facă munci grele în gospodărie. Nu se spală și nu se calcă haine. Este o zi cu cruce roșie în calendar și un moment în care ar trebui să fim aproape de biserică și de Dumnezeu.
Editor : C.S.
