„Independența noastră financiară vine din capacitatea de a ne finanța singuri”, susține Călin Georgescu. Candidatul independent care a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale promite că România va înceta să se împrumute pe piețele externe pentru a atinge stabilitatea economică. România, însă, trăiește din împrumuturi pentru a putea susține economia, având în vedere că nu adună bani din taxe și impozite, arată, într-o declarație pentru Digi24.ro, Adrian Negrescu. „Poate are o soluție magică, altfel sunt vorbe goale”, a subliniat economistul.
Călin Georgescu a declarat, într-unul dintre puținele interviuri acordate presei centrale în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, că România trebuie să oprească împrumuturile.
„Independența noastră financiară vine din capacitatea de a ne finanța singuri (…) (N.r. Moderator: Avem sute de miliarde datorie) Asta se rezolvă. Orice se rezolvă”, a declarat Călin Georgescu într-un interviu acordat Gândul.
Candidatul independent care a ajuns în turul al doilea nu a furnizat alte măsuri decât că „ar trebui să te oprești să te mai împrumuți”.
„Dacă te împrumuți la nesfârșit nu se rezolvă nimic. Ne împrumutăm la dobânzi de 7-8%. Despre asta e vorba. Așa ceva se oprește (…) Din punctul meu de vedere mă interesează stabilitatea economică, ce mănâncă fiecare cetățean”, a adăugat Georgescu.
„Vorbe goale”
Numai că declarațiile lui sunt doar „vorbe goale”, după cum subliniază expertul Adrian Negrescu, într-o declarație acordată Digi24.ro.
„De 30 de ani, România trăiește din împrumuturi pentru că nu are capacitatea de a susține economia și a aduna îndeajuns de mulți bani din taxe și impozite. Anul acesta am împrumutat 50 de miliarde de euro – fără precedent în istoria economiei – pentru a avea cu ce să plătim salariile, pensiile, celelalte cheltuieli ale statului”, a explicat economistul.
Negrescu mai subliniază că nu există suficient de mulți bani în economie și că este nevoie în continuare ca statul să se împrumute și să obțină fonduri europene.
„Poate are o soluție magică, poate ne-o spune și nouă. Altfel sunt vorbe goale – realitatea arată că nu ne putem descurca fără împrumuturi, iar perspectivele ca această situație să se schimbe țin de zona science fiction. Cel puțin pentru moment”, a adăugat Negrescu.
Cum se trăia în anii 80
Românii au mai trecut, în urmă cu patruzeci de ani, prin chinul generat de dorința regimului comunist de a plăti datoria publică.
„E o utopie să crezi că România va putea să își plătească datoria publică, să trăiască pe banii ei, în următorii 10-20 de ani”, mai spune Negrescu.
Revenind la perioada comunistă, un studiu publicat de George Georgescu, de la Institutul Național de Cercetări Economice, arată, în concluzie, că, pentru a plăti datoria publică, a fost nevoie, în schimb, de măsuri autocrate.
„Setul de măsuri adoptat de autorități, fără să aibă la bază o fundație rațională (…) a generat efecte distructive asupra economiei”, este una dintre principalele concluzii ale studiului citat.
Același studiu arată că au mai fost implementate măsuri precum forțarea companiilor să reducă productivitatea (prin obligativitatea de a consuma mai puțină electricitate) și subliniază că măsurile anti-economice au fost însoțite și de măsuri anti-sociale. Concret, măsurile pe care Ceaușescu le-a adoptat au adus efecte devastatoare asupra populației. Este vorba de raționalizarea hranei, reducerea consumului de gaz, electricitate și căldură.
„Măsurile anti-economice adoptate de regimul totalitar au fost acompaniate de măsuri anti-sociale, adoptate începând cu anul 1980 și continuate pe parcursul decadei, drept efect al deciziei lui Ceaușescu de a lichida datoria publică, prin tăierea importurilor și forțarea exporturilor, ceea ce a afectat standardul de viață și sănătatea populației”, potrivit sursei citate.
