România a îndeplinit condiţiile de aderare la moneda Euro prin 2013-2015, dar a renunţat la orizontul de timp în momentul în care nu a mai fost respectată ţinta fiscal-bugetară, iar asta a fost o decizie politică, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, ultima şedinţă privind adoptarea monedei euro a fost în 2018, la Academia Română, iar discuţiile pe această temă mai pot fi reluate peste 5-7 ani. 

„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. 

S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, România ar putea f pregătită să tipărească euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta moneda UE, conform News.ro. 

Potrivit acestuia, în 2018, BNR nu a mai vrut să colaboreze.

„În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în conferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. 

Editor : A.C.

Share.
Exit mobile version