Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituţională. În replică, purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tanasă, a afirmat că, prin această decizie, Curtea Constituţională a României a demonstrat, pentru a nu ştiu câta oară în ultimul an, că a abandonat complet rolul de garant al democraţiei şi s-a predat intereselor politice ale sistemului şi a legitimat un abuz de putere grosolan, o lege făcută pe genunchi, băgată cu forţa prin Parlament, fără dezbatere, fără transparenţă, fără respect pentru voinţa poporului”.
”Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul, în cauza de faţă, şi-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii şi din alte categorii de indemnizaţii, iar prevederile care stabilesc această contribuţie sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.47, art.48 alin.(1) şi art.56 din Constituţie]”, arată CCR, într-un comunicat oficial.
CCR precizează că ”reglementarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizaţii, sunt în conformitate cu Constituţia”.
”Regula este cea a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistenţa medicală în sistemul de sănătate, excepţia fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât şi retragerea facilităţilor la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate; plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de către cetăţenii români nu creează discriminare în raport cu cetăţenii străini/ apatrizi care sunt scutiţi de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetăţenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecţie temporară şi provin din zona conflictului armat din Ucraina”, arată CCR.
De asemenea, ”stabilirea cuantumului indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferenţiate în funcţie de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituţiei, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum şi competenţa exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii”.
CCR mai arată că ”neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situaţia încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituţiei, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfăşurării raportului său de muncă”. ”O asemenea soluţie legislativă încurajează salariaţii să îşi efectueze concediul”, se menţionează în comunicat.
Curtea mai arată că ”limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum şi plafonarea indemnizaţiilor şi compensaţiilor lunare pentru chirie în privinţa personalului militar, poliţiştilor şi poliţiştilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale şi nu au aceeaşi protecţie constituţională ca dreptul la salariu”.
”Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect”, menţionează CCR. În plus, ”condiţionarea transferului, la cerere, a funcţionarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât previne deplasarea în masă a funcţionarilor publici de la o instituţie la alta şi protejează capacitatea administrativă a instituţiilor publice din care se solicită transferul”.
CCR precizează că ”eşalonarea pe cinci ani a plăţii drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituţiei, Curtea având o jurisprudenţă constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani”. Curtea mai subliniază în comunicat că ”majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât nu conduce la o creştere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activităţii personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână)”.
Purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tanasă, critică decizia CCR, arătând că ”a legitimat un abuz de putere grosolan: o lege făcută pe genunchi, băgată cu forţa prin Parlament, fără dezbatere, fără transparenţă, fără respect pentru voinţa poporului”.
”Prin respingerea sesizării AUR privind Legea austerităţii, Curtea Constituţională a României a demonstrat, pentru a nu ştiu câta oară în ultimul an, că a abandonat complet rolul de garant al democraţiei şi s-a predat intereselor politice ale sistemului. Nu mai este o instanţă constituţională, ci o verigă a regimului care calcă în picioare legea fundamentală a ţării pentru a proteja guvernarea abuzivă şi dispreţul faţă de cetăţeni”, a replicat Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR.
El a arătat că ”CCR a legitimat un abuz de putere grosolan: o lege făcută pe genunchi, băgată cu forţa prin Parlament, fără dezbatere, fără transparenţă, fără respect pentru voinţa poporului”.
”O lege care taie din veniturile celor care muncesc, care cresc copii, care apără ţara, dar nu atinge niciun privilegiat din vârful sistemului”, adaugă Tanasă. ”Românii sunt condamnaţi la sărăcie, dar hoţia şi parazitismul politic sunt apărate de Curtea Constituţională. Prin măsurile de austeritate, Guvernul Bolojan nu face reforme. Taie indemnizaţiile pentru mame, taie pensii, îngheaţă salarii, scumpeşte mâncarea, locuinţele si medicamentele. În acelaşi timp, vicepremierii, sinecurile şi camarila de partid îşi păstrează toate privilegiile”, mai afirmă reprezentantul AUR.
Potrivit lui Tanasă, ”această decizie este o trădare naţională”.
”Este semnul clar că în România de azi nu mai există niciun arbitru independent, nicio instituţie care să apere cetăţeanul de abuzurile unui guvern autoritar. Se doreşte, cu bună ştiinţă, sărăcirea populaţiei. Se vrea ca românii să fie dependenţi, obedienţi şi reduşi la tăcere. Asta este miza reală. Iar CCR şi-a asumat rolul de complice. Alianţa pentru Unirea Românilor nu va renunţa. Vom continua lupta cu toate armele legale şi democratice. Dacă românii nu se trezesc acum, dacă nu ies din pasivitate, dacă nu înţeleg că sistemul lucrează împotriva lor, atunci vor pierde bătălia. Nu e doar o luptă politică. Este o luptă pentru viitor, pentru demnitate, pentru dreptate. Şi nu o putem câştiga singuri. Avem nevoie de fiecare român care nu vrea să fie sclav în propria ţară”, a declarat Dan Tanasă, deputat AUR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
