Curtea Constituțională dezbate, astăzi de la ora 14.00, sesizarea privind refuzul Meta Platforms Ireland de a pune în executare deciziile Biroului Electoral Central. BEC a avut mai multe solicitări pentru eliminarea de pe Facebook a unor postări care nu respectau reglementările electorale, în contextul alegerilor prezidențiale din România, a considerat instituția.

Pe 13 mai, Curtea de Apel București a dat o sentință de respingere a unei contestații formulate de Meta Platforma Ireland Limited privind ștergerea unor postări pe Facebook care nu respectau legea electorală, scrie G4Media. Astfel, este vorba despre conținutul postat de utilizatorul Vacaru Marius Silviu care pe de 23 aprilie 2025 a postat peste 40 de materiale în care îndemna alegătorii să voteze cu un anumit candidat la alegerile prezidențiale, ori să nu voteze un alt candidat, mai arată sursa citată.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, acțiunea a avut ca obiect anularea unei hotărârii a Biroului Electoral Central, formulată de reclamanta Meta Platforms Ireland Limited, în contradictoriu cu pârâtul BEC. 

Judecătorii Curții de Apel București au considerat că utilizatorul are calitate de „actor politic”, care a acționat în interesul promovării unui candidat și, prin urmare, instanța a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a UE formulată de contestator, ca neîntemeiată.

Totodată, instanța a respins contestația formulată de reclamanta Meta Platforma Ireland Limited, privind anularea deciziei BEC, ca neîntemeiată.

O asociație a contestat la CCR rezultatele turului al doilea al alegerilor prezidențiale

Asociația Centrului pentru Politici Locale condusă de un jurnalist care l-a promovat în ultimele luni pe Călin Georgescu a anunțat, într-un comunicat de presă, că a depus la CCR o contestație care vizează scrutinul electoral din 18 mai.

De asemenea, liderul AUR George Simion a anunțat, miercuri, că vrea să conteste rezultatul alegerilor.

Joi, CCR are în vedere să organizeze o ședință de validare a scrutinului electoral din 18 mai, dar detaliile vor fi stabilite după dezbaterea contestaţiei de astăzi.

„Alegerile au fost marcate de fraude electorale grave, documentate și semnalate din multiple surse, iar ceea ce s-a petrecut NU poate fi trecut sub tăcere”, potrivit comunicatului de presă transmis de Asociația Centrul pentru Politic Locale care a depus contestația la CCR.

Asociația nu menționează concret ce fraude reclamă și, mai mult, le cere oamenilor să trimită „de urgență orice dovadă, mărturie, înregistrare sau document relevant” privind „nereguli electorale”.

„Tăcerea este complicitate. Nu lăsați adevărul să fie îngropat. Suntem convinși că România a fost supusă unor acțiuni coordonate de deturnare a procesului democratic, începută încă din decembrie 2024 – o lovitură de stat mascată, care folosește instrumentele statului împotriva propriilor cetățeni”, mai transmite Asociația.

Asociația Centrul pentru Politici Locale (CPL) îl are ca președinte pe Radu Ciubotea, care, potrivit paginilor de social-media, este jurnalist. Acesta a distribuit în ultimele luni mai multe postări prin care îl promova pe Călin Georgescu. Totodată, asociația respectivă a contestat, fără succes, decizia Judecătoriei Sectorului 1 de a-l menține pe Călin Georgescu sub control judiciar.

Anunțul lui George Simion

George Simion a anunțat, marți, că intenţionează să conteste rezultatul alegerilor la CCR. Liderul AUR a acuzat, fără să prezinte dovezi, că „voturile moldovenilor” au fost cumpărate și „100 de milioane euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai, pentru turism electoral. El a adăugat că ar fi fost folosite „resurse administrative ale unui alt stat” să anuleze alegeri și că „persoane decedate” ar fi votat.

„Observatorii internaţionali au văzut ingerinţe, nu doar din partea Republicii Moldova, ci şi din partea statului francez. Reţelele de socializare au fost manipulate şi algoritmii au fost folosiţi în direcţia influenţării cetăţenilor români. Mărturia creatorului Telegram în care spune că guvernul francez a intervenit pentru cenzurarea vocilor noastre în această perioadă”, a mai afirmat Simion, în conferința de presă.

După ce George Simion a spus că vrea să ceară CCR anularea prezidențialelor, fondatorul Telegram Pavel Durov a anunțat că este pregătit să vină și să depună mărturie în țara noastră „dacă asta ajută democrația din România”.

Cine poate cere anularea alegerilor și ce spune legea

Legea privind alegerea președintelui subliniază că doar competitorii electorali pot cere anularea alegerilor prezidențiale. CCR anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, CCR va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

„Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază”, arată articolul 52 din Legea 370/2004.

Curtea Constituţională validează rezultatul scrutinului, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pşi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.

Actul de validare este întocmit în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul este prezentat Parlamentului pentru depunerea jurământului de către noul preşedinte, iar al treilea îi este înmânat acestuia.

Editor : A.P.

Share.
Exit mobile version