Curtea Constituțională va discuta, pe 24 septembrie, sesisarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

Principalele motive invocate de ÎCCJ pentru a ataca proiectul privind pensiile magistraților sunt: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalități și neretroactivității legii, al încrederii legiitime, nesocotirea unor obligații legale (solicitarea avizului CSM) sau nesocotirea prevederilor cu privire la condițiile în care Executivul își poate asuma răspunderea.

Sesizarea ÎCCJ poate fi citită integral AICI.

Magistrații din toate judecătoriile, toate tribunalele, toate curțile de apel, Parchetul General, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și majoritatea parchetelor de pe lângă judecătorii și-au suspendat activitatea, pe parcursul săptămânii trecute, ca formă de protest.

Potrivit proiectului adoptat de Guvern  și trecut prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate.

Citește și: Cum au ajuns pensiile speciale năpasta României. Părintele lor, Valeriu Stoica, regretă că le-a „dat naștere” în 1997

În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani. 

Proiectul privind pensiile magistraților, adoptat de Guvern, poate fi citit în integralitate AICI. 

Premierul Ilie Bolojan precizat, la plenul reunit de luni al Camerei Deputaților și Senatului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de lege din pachetul 2 de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună.

Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a explicat șeful Guvernului.

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii a precizat că din 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, „în jur de 5.000 sunt cele ale magistraților”, adică un procent de 4% din totalul acestora.

Citește și: Digi24.ro prezintă integral interviul acordat de Elena Costache, după ce CSM a acuzat că declarațiile acesteia au fost denaturate

Totodată, forul superior al magistraților a mai subliniat că în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare a magistraților „se menține la 52 de ani”.

Pe 21 august, CSM a subliniat, într-un comunicat de presă, că au „escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”.

În același timp, CSM mai sublinia că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reprezintă „o atitudine inadmisibilă care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”.

În plus, forul magistraților a mai acuzat Guvernul Bolojan că și-a manifestat puterea într-un mod „contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale”.

Editor : A.P.

Share.
Exit mobile version