Potrivit Ordinului privind structura anului școlar 2025-2026, programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” sunt prevăzute să se desfășoare în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, pe durata a cinci zile lucrătoare consecutive, iar momentul exact este stabilit de fiecare unitate de învățământ. În intervalul alocat acestor programe naționale nu se desfășoară cursuri conform orarului obișnuit. Participarea este obligatorie atât pentru copii și elevi, cât și pentru toate cadrele didactice.
Programele naționale se desfășoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unităţi de învăţământ, conform prevederilor ordinului ministrului educaţiei privind structura anului şcolar. Programul „Săptămâna verde” nu se derulează simultan cu Programul național „Școala altfel”.
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se concentrează pe activități educaționale
La clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.
La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică.
Ce înseamnă Programul „Săptămâna verde”
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării: „Săptămâna verde” este un program național, în acord cu prevederile raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, elaborat de către grupul de lucru de la nivelul Administrației Prezidențiale, ale Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, aprobată prin HG nr.59/2023 și ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin HG nr. 877/2018.
Programul „Săptămâna verde” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar și se desfășoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unităţi de învăţământ, conform prevederilor ordinului ministrului educaţiei privind structura anului şcolar, valabil în anul şcolar respectiv.
Activitățile planificate și derulate în cadrul programului reflectă atât prioritățile de învățare pentru vârsta antepreșcolară cât și preocupările și interesele preșcolarilor și elevilor. În implementarea programului „Săptămâna verde” este esențială asigurarea unui grad ridicat de implicare a elevilor în proiectarea, derularea și evaluarea activităților de învățare.
Evaluarea/Autoevaluarea învăţării în cadrul programului „Săptămâna verde”
Evaluarea programului „Săptămâna verde” și a modului în care activitățile derulate au contribuit la dezvoltarea capacităților antepreșcolarilor/ preșcolarilor/elevilor de investigare inter- şi transdisciplinară a realităţii înconjurătoare şi formarea unui comportament responsabil faţă de mediul înconjurător, se va realiza prin două modalităţi:
- preșcolarii/elevii îşi autoevaluează implicarea în activităţi şi reflectează asupra învăţării/activității, fie oral, prin discuții libere, reflecţii de grup, focus grup, fie în scris, prin chestionare, mesaje scrise, ghidaţi de educatorul/învăţătorul/dirigintele clasei;
- cadrele didactice evaluează comportamentele de învăţare individuale şi de grup, precum şi schimbările de atitudini şi/sau preocupări ale antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor față de natură, schimbări climatice, explorarea resurselor naturale, investigarea mediului înconjurător, relaționare cu mediul social și natural, protejarea mediului înconjurător, atât pe parcursul programului „Săptămâna verde”, cât şi după încheierea acestuia.
Activităţile propuse pentru „Săptămâna verde”
În cadrul Programului „Săptămâna verde” se realizează activităţi educaționale care contribuie la prevenirea schimbărilor climatice şi la protejarea mediului. Programul contribuie la dezvoltarea competențelor antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor de investigare inter-şi transdisciplinară a realităţii înconjurătoare şi formarea unor comportamente responsabile faţă de mediul înconjurător, prin dezvoltarea capacității acestora de a:
- înțelege și utiliza noțiuni elementare referitoare la mediu și la schimbările climatice pentru a conștientiza faptul că schimbările climatice sunt o problemă emergentă a omenirii, precum și a înțelege măsurile de combatere a acestora;
- înțelege legislația de mediu și rolul autorităţilor, instituţiilor, companiilor, organizaţiilor nonguvernamentale și altor actori în combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului;
- înțelege schimbările climatice în context global, sistemic și în conexiune cu alte domenii/probleme (teme precum: exploatarea iresponsabilă a resurselor naturale, poluarea, risipa alimentară, managementul deșeurilor, consumul și producția sustenabile etc);
- explora/investiga mediul înconjurător și a relaționa pozitiv cu mediul natural; e) lua decizii și de a acționa zi de zi ținând seama de impactul asupra planetei, adoptând un comportament de protejare și îmbunătățire a calității mediului, inclusiv de utilizare responsabilă a resurselor naturale;
- se adapta la fenomene meteo extreme și a răspunde la potențiale dezastre naturale;
- iniția și desfășura acțiuni civice individuale şi/sau în echipă, de combatere a schimbărilor climatice și protecția mediului;
- participa, în viitor, la elaborarea de politici publice și la dezvoltarea de noi tehnologii care să contribuie la combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului.
Ce se poate face concret în programul „Săptămâna verde”
În perioada alocată programului „Săptămâna verde” se pot desfășura activități educaționale precum: lecții în natură, dezbateri, jocuri de rol, fotografie vorbită, exerciții de construcție participativă a unor scenarii de viitor, vizionări de documentare, experimente, biblioteci vii, teatru forum, teatru legislativ, proiecte de servicii în folosul comunității, voluntariat, expediții și excursii în parcuri naturale și arii protejate, fără a se limita la acestea.
Activitățile propuse pentru „Săptămâna verde” trebuie să se poată desfășura fără contribuții financiare din partea antepreșcolarilor/ preșcolarilor/elevilor, a părinților/reprezentanților legali, a cadrelor didactice și a unităților de învățământ preuniversitar.
Ce înseamnă Programul „Școala altfel”
Potrivit Ministerului Educației și Cercetării: „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor. Cadrele didactice vor proiecta, testa și evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor competențe și abilități.
Programul național oferă un spațiu de experimentare în care atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un context favorabil dezvoltării socio-emoționale.
În perioada alocată programului national vor fi facilitate activități educaționale având una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
- Transdisciplinaritate;
- experiențiale/de învățare prin experiență;
- proiectate în parteneriat cu elevi, părinți, instituții, organizații non-guvernamentale și/sau operatori economici;
- inovatoare pentru contextul în care sunt derulate;
- bazate pe constatările unor cercetări și bune practici recente din domeniul educațional.
Obiectivele și activitățile proiectate și derulate în cadrul Programului „Școala altfel”
Potrivit metodologiei de organizare, educatorul/ învățătorul/profesorul îi implică pe copiii preșcolari/elevi în experiențe directe și procese de reflecție (analiză) pentru a crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta abilități, atitudini și capacitatea acestora de contribui la binele comunității.
Abilitățile socio-emoționale includ 5 arii de dezvoltare ale copiilor preșcolari/elevilor:
- autocunoaștere (abilitatea de a-și recunoaște emoțiile, gândurile și influența asupra comportamentului, de a auto-evalua punctele tari și de creștere precum și de a manifesta un nivel optim de încredere personală);
- autogestionare/autoreglare (abilitatea de a gestiona eficient propriile emoții, gânduri și comportamente incluzând managementul stresului, impulsurilor precum și auto-motivarea pentru îndeplinirea unor obiective personale și/sau de învățare);
- abilități sociale (înțelegerea perspectivei celuilalt, empatizarea cu persoane din diferite culturi, înțelegerea normelor sociale, cetățenești, comunitare și etice, valorizarea resurselor și sprijinului familiei, școlii și comunității);
- abilități de relaționare (abilitatea de a stabili și menține relații sănătoase și satisfăcătoare cu indivizi și grupuri, inclusiv abilitățile de comunicare clară, ascultare activă și de a cere și oferi sprijin);
- abilitatea de a lua decizii într-un mod responsabil (abilitatea de a face alegeri personale și privind interacțiunile sociale pe baza unor standarde etice, de siguranță, sociale, precum și evaluând realist consecințele diverselor acțiuni asupra bunăstării personale, a celorlalți și asupra mediului).
Învățarea experiențială/prin experiență reprezintă o modalitate de învățare în care educatorul/învățătorul/profesorul îi implică pe copiii preșcolari/elevi în experiențe directe și procese de reflecție (analiză) pentru a crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta abilități, atitudini și capacitatea acestora de contribui la binele comunității.
În filozofia învățării prin experiență, prelegerea pe o anumită temă poate fi înlocuită cu experiențe diverse, spre exemplu: jocuri de rol, vizite, interviuri, teatru forum, interacțiuni cu un anumit mediu/persoane/probleme, rezolvarea de probleme) și analiza/reflecția asupra comportamentelor și sentimentelor avute, asupra lecțiilor învățate și aplicațiilor în viața de zi cu zi (Ce s-a întâmplat? Cum v-ați simțit? Ce ați observat? Ce înseamnă asta? Cum se aplică în viața de zi cu zi? Ce comportament nou ați vrea să adoptați?).
Editor : C.S.
