Liderii europeni care au participat luni la Paris la o reuniune de urgenţă au cerut cheltuieli mai mari pentru apărare, pentru a spori capacităţile de apărare ale continentului, dar au rămas divizaţi cu privire la posibila desfăşurare de trupe de menţinere a păcii în Ucraina pentru a sprijini un eventual acord de pace, relatează Reuters.
Încă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Europa a reuşit să ţină piept Rusiei bazându-se pe fratele său mai mare, Statele Unite. Dar acum se confruntă cu un lider dur la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump, precum şi cu unul puternic la Kremlin, preşedintele rus Vladimir Putin. Capacitatea sa de a rezista ambilor va depinde de bani, determinare şi unitate politică. Dacă Europa poate face faţă SUA şi Rusiei în acelaşi timp este întrebarea centrală cu care s-au confruntat liderii selectaţi pe care preşedintele francez Emmanuel Macron i-a invitat luni la un summit la Paris. Europa este slabă şi divizată, dar ţările Uniunii Europene, precum şi cele din afara blocului, cum ar fi Regatul Unit, ar putea fi, totuşi, capabile să reziste dacă lucrează împreună în mod decisiv, comentează Reuters.
Reuniunea de la Paris a fost convocată de preşedintele francez Emmanuel Macron după ce liderul american Donald Trump a aranjat discuţii bilaterale de pace cu Rusia, excluzându-i pe aliaţii europeni şi Ucraina de la negocierile pentru încheierea războiului, discuţii care sunt programate să înceapă marţi în Arabia Saudită. Oficialii europeni au fost lăsaţi în şoc de mişcările administraţiei Trump în ceea ce priveşte Ucraina, Rusia şi apărarea europeană şi trebuie să se confrunte acum cu realitatea unui viitor cu mai puţină protecţie din partea SUA.
TRUPE ÎN TEREN
Decizia Statelor Unite de a acţiona singure în faţa Rusiei a determinat ţările europene să realizeze că vor trebui să facă mai mult pentru a asigura securitatea Ucrainei.
Premierul britanic Keir Starmer, care înainte de reuniune s-a declarat dispus să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina, a declarat luni seara că trebuie să existe un angajament de securitate din partea SUA pentru ca ţările europene să trimită trupe pe teren. El a spus că este prea devreme pentru a spune câte trupe britanice ar fi dispus să desfăşoare.
Demersul lui Starmer pentru forţele de menţinere a păcii a părut să tragă o linie de demarcaţie între participanţii la Paris, comentează Reuters.
O forţă de menţinere a păcii nu numai că ar creşte riscul unei confruntări directe cu Rusia, care şi-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, dar ar suprasolicita armatele europene, ale căror arsenale au fost epuizate prin aprovizionarea Ucrainei şi prin decenii de pace relativă.
Există, de asemenea, întrebări dificile cu privire la modul în care unele ţări europene, ale căror finanţe publice sunt în dificultate, vor plăti pentru astfel de angajamente militare extinse.
Premierul Giorgia Meloni din Italia – care a întârziat 50 de minute la întâlnirea de la Elysee şi care este mai apropiată de Donald Trump – a declarat că este împotriva planului unor trupe de menţinere a păcii, potrivit unor surse din biroul său.
„A fost util să discutăm astăzi diferitele ipoteze aflate pe masă. Cea care prevede desfăşurarea de soldaţi europeni în Ucraina mi se pare a fi cea mai complexă şi poate cea mai puţin eficientă, iar cu privire la aceasta am exprimat şi eu îndoielile Italiei”, a declarat ea, potrivit surselor.
În schimb, premierul danez Mette Frederiksen a declarat că este deschisă la discuţii privind desfăşurarea de trupe şi că Europa trebuie să îşi sporească sprijinul pentru Ucraina, concomitent cu creşterea cheltuielilor interne pentru apărare. „Rusia ameninţă acum întreaga Europă, din păcate”, a declarat Frederiksen reporterilor.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu poate exista niciun acord de pace fără consimţământul Ucrainei, dar a spus că discuţia despre o misiune germană de menţinere a păcii în Ucraina este „extrem de nepotrivită” în absenţa unui acord de pace concret.
CHELTUIELI PENTRU APĂRARE
În schimb, el a declarat că ţările europene care cheltuiesc peste 2% din produsul lor intern brut pentru apărare ar trebui să fie scutite de normele bugetare ale Uniunii Europene.
Scholz şi prim-ministrul polonez Donald Tusk au declarat, la rândul lor, că normele fiscale stricte ale UE ar trebui să fie relaxate pentru a permite mai multe cheltuieli pentru apărare fără ca ţările să încalce normele UE privind deficitul.
Potrivit lui Tusk, a existat „confirmarea că cheltuielile pentru apărare nu vor mai fi tratate ca cheltuieli excesive”.
SUA ŞI RUSIA SE VOR ÎNTÂLNI ÎN ARABIA SAUDITĂ
Înaintea negocierilor conduse de SUA pentru a pune capăt războiului, Rusia a exclus orice cedare a teritoriilor cucerite în Ucraina, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins faptul că discuţiile dintre SUA şi Rusia au loc fără el.
Trump a uimit Ucraina şi aliaţii europeni săptămâna trecută când a anunţat că l-a sunat pe preşedintele rus Vladimir Putin, mult timp ostracizat de Occident, pentru a discuta despre încheierea războiului, fără a-i consulta.
Înalţi oficiali americani şi ruşi se vor întâlni marţi în Arabia Saudită. Discuţiile în persoană la cel mai înalt nivel dintre cele două ţări din ultimii ani sunt menite să preceadă o întâlnire între Trump şi Putin.
Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman s-a întâlnit luni la Riad cu secretarul de stat american Marco Rubio, precum şi cu consilierul pentru securitate naţională Mike Waltz şi cu trimisul american pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, care fac parte, de asemenea, din echipa de negociere a SUA.
Din partea Rusiei, participă ministrul de externe Serghei Lavrov şi consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov.
Însă au existat semne de diferenţe de abordare. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, a declarat că discuţia va determina dacă ruşii sunt serioşi în ceea ce priveşte negocierile de pace, „poate chiar dacă acest prim pas este posibil”. La rândul său, Kremlinul a declarat că discuţiile se vor concentra pe „restabilirea întregului complex de relaţii ruso-americane”.
Keith Kellogg, emisarul preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, dar care nu se află în Arabia Saudită, a declarat că va vizita Ucraina timp de trei zile începând de miercuri. Întrebat dacă SUA vor oferi o garanţie de securitate pentru orice forţe europene de menţinere a păcii, Kellogg a spus: „Am fost cu preşedintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu luaţi nicio opţiune de pe masă”.
Şi liderii europeni, după ce au ieşit, luni, de la reuniunea de la Elysee, au dat în continuare impresia că n-au ajuns la un numitor comun în toate privinţele, potrivit declaraţiilor consemnate de Reuters.
CANCELARUL GERMAN OLAF SCHOLZ:
În ceea ce priveşte ideea desfăşurării de forţe europene de menţinere a păcii, cancelarul german Olaf Scholz – care a plecat de la întâlnire ceva mai repede, pentru că avea o dezbatere electorală la televiziune, acasă – crede că este „complet prematur şi complet nepotrivit” să aibă loc această discuţie acum. „Vreau să spun că, foarte sincer, oamenii vorbesc peste capul Ucrainei, despre rezultatul discuţiilor de pace care nu au avut loc şi la care Ucraina nu a spus da”, a punctat el.
În ceea ce priveşte cheltuielile de apărare, Scholz a declarat: „Dacă statele europene doresc să cheltuiască mai mult (decât 2%) pentru apărare, Germania sprijină ca aceste cheltuieli să nu fie luate în considerare în calculele deficitului bugetar european”.
PRIM-MINISTRUL BRITANIC KEIR STARMER:
„Reuniunea informală de astăzi a liderilor europeni a fost un prim pas vital pentru a răspunde acestei provocări privind apărarea. Este clar că SUA nu vor părăsi NATO, dar noi, europenii, va trebui să facem mai mult”, a spus premierul britanic. „Problema împărţirii poverii nu este nouă, dar acum este presantă, iar europenii vor trebui să facă un pas înainte, atât în ceea ce priveşte cheltuielile, cât şi capacităţile pe care le oferim în Ucraina”, a subliniat Keir Starmer.
„Suntem în stadiul incipient al procesului. Europa trebuie să îşi joace rolul şi sunt pregătit să iau în considerare angajarea de forţe britanice pe teren, alături de altele, dacă există un acord de pace de durată, dar trebuie să existe un sprijin din partea SUA, deoarece o garanţie de securitate din partea SUA este singura modalitate de a descuraja în mod eficient Rusia să atace din nou Ucraina”, a subliniat el
PRIM-MINISTRUL POLONEZ DONALD TUSK:
„Relaţiile transatlantice şi prietenia noastră cu Statele Unite se află într-o nouă etapă şi cu toţii vedem acest lucru. Probabil că nimeni nu ar trebui să fie surprins de faptul că această reuniune de astăzi a confirmat, de asemenea, că partenerii noştri europeni îşi dau seama că a venit timpul ca Europa să aibă o capacitate mult mai mare de a se apăra”, a spus premierul polonez Donald Tusk după ce liderii europeni s-au reunit la Paris pentru a conveni asupra unei strategii unitare.
Tusk spune că la reuniune a existat în cele din urmă „o confirmare foarte importantă, aceea că cheltuielile de apărare nu vor mai fi tratate ca cheltuieli excesive, astfel încât ţările UE nu vor fi expuse riscului procedurii de deficit excesiv şi tuturor consecinţelor sale neplăcute”, dacă vor cheltui pentru apărare.
PREMIERUL DANEZ METTE FREDERIKSEN:
„Toţi europenii trebuie să accelereze atunci când vine vorba de Ucraina şi, în acelaşi timp, să majoreze cheltuielile de apărare acasă, deoarece Rusia ameninţă acum, din păcate, întreaga Europă. Nu cred că se vor opri în Ucraina şi, prin urmare, sunt foarte îngrijorată cu privire la realizarea unei încetări rapide a focului, deoarece i-ar putea oferi lui Putin şi Rusiei posibilitatea de a se întoarce şi de a se mobiliza din nou, de a ataca Ucraina sau o altă ţară din Europa”, a avertizat premierul Danemarcei, Mette Frederiksen.
„În ceea ce priveşte cheltuielile europene pentru apărare, mă aştept ca la următoarea reuniune a Consiliului European să ajungem la un acord cu privire la normele fiscale şi la calea de urmat pentru a ne asigura că toate statele membre pot ridica efectiv cheltuielile noastre pentru apărare”, a menţionat ea.
Cu privire la posibila trimitere de trupe daneze, premierul a spus: „Suntem deschişi să discutăm multe lucruri diferite, dar aş dori, de asemenea, să subliniez că există foarte, foarte multe lucruri care trebuie clarificate înainte de a ajunge la această situaţie, deoarece vorbim despre siguranţa propriilor noştri bărbaţi şi femei”.
PRIM-MINISTRUL SPANIOL PEDRO SANCHEZ:
„Discuţiile de pace trebuie să implice activ UE şi Ucraina, să consolideze ordinea multilaterală şi dreptul internaţional şi, de asemenea, să consolideze Europa”, a spus premierul Spaniei, Pedro Sanchez.
„Salutăm astfel de discuţii care ar putea duce la o pace justă şi durabilă, dar trebuie să ne reamintim că nu poate fi o încheiere falsă. Nu putem repeta greşelile trecutului”, a avertizat el.
PREŞEDINTA COMISIEI EUROPENE URSULA VON DER LEYEN:
„Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pacea prin forţă. Pace care respectă independenţa, suveranitatea şi integritatea sa teritorială, cu garanţii de securitate solide. Europa îşi asumă integral partea sa din asistenţa militară acordată Ucrainei. În acelaşi timp, avem nevoie de o creştere a apărării în Europa”, a confirmat şefa executivului european.
MARK RUTTE, SECRETARUL GENERAL AL NATO:
„Pregătiţi şi dornici. Aceasta este părerea mea despre reuniunea de astăzi de la Paris. Europa este pregătită şi dispusă să se implice. Să conducă în furnizarea de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este gata şi este dispusă să investească mult mai mult în securitatea noastră. Detaliile vor trebui să fie stabilite, dar angajamentul este clar”, a scris pe X, luni seara, Mark Rutte, secretarul general al NATO, şi el invitat la întâlnirea de la Elysee.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
