Muncitorii străini au devenit un sprijin important pentru piața muncii din România, aducând nu numai venituri semnificative la bugetul de stat, ci și forța de muncă necesară în sectoarele unde resursele locale sunt insuficiente. În timp ce statul încasează anual sume semnificative din taxele și contribuțiile lor, companiile din construcții, HoReCa, transporturi și agricultură beneficiază direct de aportul angajaților veniți în special din Asia, de unde au fost eliberate cele mai multe avize de muncă în acest an.

Un muncitor străin angajat legal în România, cu contract de muncă și permis de ședere, plătește aceleași taxe ca un angajat român.

Cum influențează muncitorii străini piața muncii din România

„Lucrătorii străini au un scop bine definit: acoperă deficitul de forță de muncă din România, care se adâncește cu fiecare an. Ei nu iau locurile de muncă ale cetățenilor români, pur și simplu le ocupă pe cele care sunt rămase disponibile după ce un angajator depune toate eforturile legale pentru angajarea de personal local sau european.

Soluția „lucrători străini” este alternativa cea mai de lungă durată și cu birocrație complicată, dar cea mai eficientă în acest moment pentru piața muncii din România.”, a explicat pentru Digi24 Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM)

Ce contribuții lunare plătesc muncitorii străini către statul român

”Străinii aduc la bugetul de stat aceleași încasări ca și salariații români (contribuția de asigurări sociale/pensie, contribuția de asigurări sociale de sănătate, impozit). Trebuie, însă, să luăm în calcul că sumele colectate la fondul de șomaj și la fondul de pensii nu se întorc în buzunarele străinilor, ele ramân efectiv în România. (la bugetul de stat)

În urma unei adrese de la ANOFM am fost informată ca în primele 7 luni ale acestui an, în România erau doar 32 cetățeni străini care beneficiau de îndemnizație de șomaj.”, a completat vicepreședintele PIFM

În România, toate persoanele angajate cu contract individual de muncă, indiferent de cetățenie, sunt supuse acelorași contribuții obligatorii către stat.

Contribuțiile reținute din salariul brut (pentru angajat)

  • Impozit pe venit: 10%;
  • Contribuția de asigurări sociale – pensie (CAS): 25%;
  • Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 10%.

Pe lângă aceste taxe, angajatorul plătește și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), de 2,25% din venitul brut.

Pentru ce domenii au fost eliberate cele mai multe avize de muncă în România

„Cele mai multe avize de muncă au fost emise în domeniul construcțiilor, pentru profesii precum: zidari, dulgheri, fierari betoniști, finisori, sudori, operatori de utilaje, ingineri, tehnicieni și muncitori necalificați în construcții.

Alte domenii importante care angajează lucrători străini sunt HoReCa, unde se caută bucătari, ospătari, ajutor de ospătar/ajutor de bucătar, cameriste și recepționeri, precum și sectoarele de producție și servicii, transporturi și curierat, agricultură și activități domestice.”, a mai adăugat sursa Digi24

Din ce țări provin cei mai mulți angajați străini veniți în România

„Lucrătorii străini care activează în România provin din diverse țări, cele mai numeroase comunități fiind din Nepal, cu aproximativ 44.000 de persoane, urmate de Sri Lanka, cu aproximativ 22.000 de lucrători, India, cu 12.000 și Turcia cu aproximativ 10.000 de persoane.

De asemenea, România găzduiește muncitori veniți din Bangladesh, Filipine, Vietnam, Indonezia, Tadjikistan, Pakistan și din alte state asiatice, care contribuie semnificativ la forța de muncă din țară.” conchide Elena Panțiru, Vicepreședinte PIFM.

Share.
Exit mobile version