Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat, miercuri, că „modelul de la Cluj”, în care persoane private de libertate aflate în penitenciare lucrează pentru diverse companii este unul foarte bun şi că acesta va fi extins la nivel naţional, scrie Agerpres.
„Am discutat cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu doamna prefect şi ceea ce s-a întâmplat astăzi aici l-aş numi „Modelul de la Cluj”, în sensul că vrem să-l extindem la nivelul ţării, întâlniri cu reprezentanţi ai patronatelor, întâlniri de genul acesta care să aducă alături pe cei care caută forţă de muncă cu penitenciarele care au această resursă, dorim să le realizăm în toate regiunile ţării şi chiar la nivel naţional. Este o soluţie foarte, foarte bună pentru a atinge obiectivele fiecărei părţi”, a afirmat ministrul Justiţiei într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, după ce a participat la o întâlnire între reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai penitenciarelor Gherla, Bistriţa şi Aiud.
Prefectul Maria Forna a menţionat, în aceeaşi conferinţă de presă, că în judeţ există deja 460 de persoane private de libertate care lucrează pentru diverse firme în urma parteneriatelor încheiate cu Penitenciarul Gherla.
„La nivelul judeţului Cluj, în ultimii trei ani, 460 de persoane private de libertate au prestat muncă în urma parteneriatelor pe care Penitenciarul Gherla le-a realizat cu firme, operatori economici de la nivelul judeţului Cluj”, a spus prefectul.
Ministrul Radu Marinescu a explicat şi care ar fi avantajele unor astfel de demersuri.
„Filosofia noastră în ceea ce priveşte sistemul penitenciar este aceea a punerii accentului pe coordonata de reintegrare socială, de educare corespunzătoare a persoanelor care sunt private de libertate, iar în acest context, munca persoanelor private de libertate este o chestiune foarte, foarte importantă. Prin faptul că ei muncesc, pot să îşi pună în valoare calităţile personale. Este o pedagogie de reintegrare şi este şi dobândirea unor înzestrări de aptitudini, care le vor fi foarte utile în reintegrarea ulterioară în societate”, a subliniat el.
Pe de altă parte, a adăugat ministrul, trebuie să se ţină cont de necesitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor de utiliza eficient resursele.
„Este foarte important ca aceste resurse să vină şi din implicarea superioară în activitatea lucrativă a persoanelor care sunt private de libertate. Pe de o parte, atingem un deziderat uman, social, acela de educare şi de reintegrare. Pe de altă parte, generăm şi venituri, care sunt foarte importante pentru a le utiliza apoi în alte scopuri importante în ceea ce ne propunem, şi o reformă la nivelul penitenciarelor – administrativă, de filosofie instituţională, de utilizare raţională a resurselor şi a personalului. O resursă foarte însemnată dintre cei care sunt privaţi de libertate, în momentul de faţă nu este canalizată spre activităţi lucrative. Pe de o parte, ne confruntăm cu o criză de forţă de muncă (…), pe de altă parte, există aceşti oameni care ar vrea să muncească, ar putea să muncească şi care totuşi nu fac acest lucru”, a spus Radu Marinescu în conferinţa de presă la care a participat şi directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Geo Bogdan Burcu.
Editor : S.S.