Într-o lume digitală în care aprecierea se traduce prin numărul de like-uri și vizualizări, adolescenții ajung să-și construiască identitatea în funcție de trendurile care domină rețelele de socializare. Cel mai recent exemplu este fenomenul viral „Six seven” sau „6-7”, care ilustrează perfect modul în care mediul online poate influența comportamentul, limbajul și chiar imaginea de sine a tinerilor. Specialiștii atrag atenția că la baza acestui tip de manifestare stă o nevoie profundă de validare și apartenență la grup.
„Six seven” nu este o simplă expresie fără sens răspândită în mediul online, ci un simbol al nevoii adolescenților de a fi văzuți, auziți și acceptați în societate.
Ce înseamnă expresia „Six seven” – fenomenul viral care a cucerit rețelele de socializare
Expresia „Six seven” își are originea într-o melodie lansată în 2024 de rapperul Skrilla, intitulată „Doot Doot (6-7)”. De la un simplu refren repetitiv, termenul s-a transformat într-un veritabil cod de apartenență pentru generațiile tinere, devenind rapid viral pe platforme de socializare.
Astăzi, adolescenții folosesc expresia în clipuri scurte, adesea însoțite de gesturi sau reacții specifice, fără ca aceasta să aibă o semnificație clară. În realitate, „Six seven” nu transmite niciun mesaj concret – este mai degrabă un semn de recunoaștere între cei familiarizați cu trendul, un tip de „limbaj comun” care consolidează sentimentul de apartenență la o comunitate online.
Cum pot influența trendurile din mediul online mentalitatea tinerilor
„În mediul digital actual, trendurile online au devenit un instrument cu un impact semnificativ asupra mentalității tinerilor. Dincolo de aparența lor de divertisment sau de exprimare personală, multe dintre aceste trenduri sunt concepute într-un mod care favorizează divizarea socială. Iar acolo unde apare dezbinarea, apare și vulnerabilitatea – oamenii ajung să sufere, dar și să cheltuiască mai mult, contribuind, de fapt, la profitul celor care creează sau promovează aceste tendințe.
Trendurile funcționează adesea ca un mecanism de influență socială, stimulând dorința copiilor și adolescenților de a obține validare – fie ea socială sau emoțională. Această nevoie de aprobare este alimentată prin impunerea unor standarde artificiale sau prin provocări extreme, promovate de comunități online care, în unele cazuri, pot avea structuri cu efecte negative, fie din perspectivă psihologică, fie ideologică.”, a explicat pentru Digi24.ro Radu Leca, psiholog specializat în psiho-diagnostic
Presiunea socială și influența comunităților online asupra tinerilor
„În numeroase situații, urmarea obsesivă a trendurilor reflectă nevoia profundă a tinerilor de apartenență și recunoaștere – o nevoie care se manifestă pregnant în cazul adolescenților care nu beneficiază de o prezență activă și echilibrată a părinților în viața lor. Astfel, trendurile devin nu numai un mijloc de exprimare, ci și o formă de compensare emoțională, cu posibile consecințe asupra identității și sănătății mentale.
Acest aspect ar trebui să îi aducă pe părinți „cu picioarele pe pământ” și să îi facă să conștientizeze riscurile la care pot fi expuși copiii lor. În unele cazuri, aceste comunități sunt conduse de persoane cu probleme sociale sau chiar medicale, ceea ce amplifică potențialul impact negativ asupra echilibrului psihic și emoțional al copiilor care le urmează.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Nevoia de validare și falsa competiție din spatele trendurilor online
„Mulți copii și adolescenți se simt obligați să se conformeze normelor sau așteptărilor impuse de aceste comunități pentru a obține acceptarea și validarea grupului. Această presiune constantă poate conduce la creșterea nivelului de anxietate, stres și depresie, dar și la apariția unui sentiment persistent de inadecvare.
În încercarea de a fi acceptați, tinerii pot ajunge să adopte comportamente neadecvate sau să participe la provocări extreme.
Trendurile care se viralizează în mediul online nu numai că influențează comportamentele tinerilor, ci pot și amplifica nevoia acestora de a obține validare din exterior. În esență, multe dintre aceste trenduri sunt construite în jurul unei idei aparent inofensive de competiție, însă, în realitate, competiția promovată este una falsă și superficială.
Tinerii sunt expuși constant la imagini care reflectă o „viață perfectă”, prezentată selectiv și idealizată în mediul digital. În comparație cu aceste standarde nerealiste, adolescenții ajung să-și evalueze propria viață ca fiind insuficientă sau inferioară, ceea ce afectează direct stima și imaginea de sine.
Această comparație continuă conduce la un dezechilibru emoțional și la o presiune interioară în rândul tinerilor, de a se ridica la nivelul așteptărilor impuse de întâmplările din mediul online. Conceptul de „atașarea minorului de un trend” descrie tocmai acest proces prin care un adolescent ajunge să-și modeleze identitatea în funcție de tendințele populare, pierzându-și treptat individualitatea. În astfel de cazuri, personalitatea adoptată nu mai reflectă realitatea interioară a tânărului, ci o construcție artificială, creată pentru a obține acceptarea celorlalți.”, a adăugat psihologul Radu Leca
Dependența adolescentului de aprobarea online
„Fenomenul dependenței de validare online a devenit tot mai vizibil în rândul tinerilor, având rădăcini care pot fi observate încă din primii ani de integrare în mediul educațional, fie că vorbim despre grădiniță, școală primară sau liceu. În aceste etape timpurii, copiii încep să perceapă diferențe și forme subtile de discriminare sau inechitate socială, acțiuni care ulterior pot contribui la construirea unei nevoi constante de aprobare din exterior.
În timp, adolescenții cu vârste între 14 și 20 de ani ajung să-și dezvolte personalitatea în funcție de regulile nescrise ale comunităților online, bazate pe like-uri, reacții și tendințe momentane. Astfel, identitatea autentică este înlocuită de o imagine construită pentru a se conforma cerințelor grupului, iar valoarea de sine devine dependentă de aprobarea virtuală, nu de reperele personale sau reale.
Această nevoie este strâns legată de un mecanism psihologic numit „externalizarea imaginii de sine”, prin care individul își definește valoarea personală în funcție de feedback-ul primit de la ceilalți. De fapt, acest tip de feedback nu face decât să alimenteze o imagine falsă despre sine. Tinerii ajung să creadă că aprobarea altora este esențială pentru a avea valoare, iar respingerea – fie printr-un simplu „dislike” – devine echivalentă cu eșecul personal.”, conchide sursa Digi24.ro
