Alexandru Nazare a declarat că proiectul rectificării bugetare va fi pus vineri în transparență decizională și va acoperi toate nevoile esențiale până la finalul anului, respectiv cheltuielile cu pensiile, salariile și asistența socială. Ministrul Finanțelor adăugat că nu vrea să facă „excluderi definitive şi nici includeri definitive”, întrebat despre posibilitatea creșterii cotei TVA la 25% de la 1 ianuarie 2026.
El a mai spus că proiectul rectificării bugetare a fost prezentat Comisiei Europene, întrucât România nu reușește să se încadreze în ținta de deficit de 7,7% pentru 2025, negociată în luna iulie, astfel că pragul a fost ridicat la 8,4% din PIB.
Ministrul Finanțelor a adăugat însă că rectificarea nu definitivă, încă există negocieri în coaliție și sunt miniștri nemulțumiți.
„Prin această rectificare acoperim în integralitate toate nevoile esențiale: pensii, salarii, asistenţă socială. Toate aceste nevoi sunt acoperite, toate trei înseamnă în jur de 10 miliarde. Nu a fost uşor. Vorbim și de Casa de Sănătate, care este și ea inclusă în rectificare cu o sumă de peste trei miliarde. Nu am fi putut să facem acest lucru dacă nu am fi reuşit să negociem o ţintă de deficit care să ne permită să includem aceste cheltuieli”, a declarat Alexandru Nazare, joi seară la Antena 3 CNN.
El a vorbit despre economiile care vor fi făcute la rectificarea bugetară.
Citește și: Ministerul Apărării a rămas fără bani de pensii și salarii. Când se va debloca situația (surse)
„Economia rectificării, discuțiile esențiale pe rectificare au loc la București, deciziile esențiale pe rectificare se iau la București, dar dat fiind situația economică în care suntem astăzi și supravegherea pe ținta de deficit, țintele esenţiale trebuie explicate în detaliu la Bruxelles, care e un aliat al României în discuțiile pe care România le are cu piețele.
Noi ne-am angajat să facem un deficit de 7, nu sub 8. Așa era trecut în buget la începutul anului. Prin noua ţintă de cheltuieli primare, discuții care au avut loc în iunie, iulie, am ajuns la un deficit de 7,7, care nici el nu putea fi îndeplinit din cauza acestor cheltuieli foarte mari, care atât timp cât există în buget ele trebuie acoperite”, a explicat Nazare.
Cele mai mari cheltuieli ale statului sunt pensiile și salariile
Ministrul Finanțelor a precizată că cele mai mari cheltuieli de la stat sunt în acest moment cu pensiile și salariile.
„Sunt cheltuieli cu pensiile și salariile, cheltuielile cu asigurarea salariilor în sectorul public, a cheltuielilor de personal în sectorul pbublic. Acestea sunt cheltuieli fixe. Eu aș vrea să mă raportez la cheltuielile legate de investiţii. Am încercat să acoperim zonele unde aveam împrumut PNRR care era epuizat. O să publicăm mâine proiectul de rectificare, el este încă în negociere.
Citește și: Coaliția a decis cine primește bani la rectificare. Finanțele, 12 mld. lei pentru dobânzi. Discuții despre subvenția partidelor (surse)
Nu este așa de simplu și e de înţeles. Suntem patru partide, fiecare ministru își prezintă cauza. Noi analizăm obiectiv fiecare situaţie financiară a fiecărui minister în parte. Nu mă cert, nu cred că rezolv ceva dacă mă cert, încerc să explic. E greu să te cerţi cu mine. În ciuda faptului că sunt nemulțumiți, nu ne certăm, încerc să evit certurile, presiunea timpului și a momentului e atât de mare încât cel mai important e să ne înțelegem bine.
Am asigurat în jur de 10 miliarde pentru aceste zone (pensii, salarii, Casa de Sănătate). Aceste deficite cronice au fost rostogolite de la an la an. Anul viitor avem o aplicație în care toate ministerele vor încărca datele. Din 2026, bugetele se vor face digital. Prin platformă, fiecare încarcă datele. Există o altfel de trasabilitate a documentelor şi o altă viteză de procesare când vrei să faci simulari. Şi o altfel de monitorizare a banului public”, a subliniat Alexandru Nazare.
Planurile Guvernului privind TVA
Întrebat dacă TVA va ajunge la o cotă de 25% de la 1 ianuarie 2026, ministrul Finanţelor a răspuns: „Eu nu vreau să fac excluderi definitive şi nici includeri definitive”, a răspuns Nazare în momentul în care a fost întrebat dacă TVA va atinge cota de 25% la data de 1 ianuarie 2026.
„Probabil că dacă nu am fi crescut TVA cu 2 puncte, agenţia Fitch nu ne-ar fi confirmat ratingul. Azi eram în stituaţia în care ar fi trebuit să mărim TVA cu 4 puncte. Nu am mai fi avut acelaşi spaţiu de a negocia deficitul de 8,4%. A fost o măsură prin care ne-am protejat de alte efecte.
Citește și: Când va aproba Guvernul rectificarea bugetară. Bolojan: „Este destul de tensionată”
Au fost discuţii legate de creșterea TVA şi dacă ne uităm la acel moment, măsura luată ne-a protejat de niște efecte economice mult mai grave. O retragere 20 de miliarde de euro titluri de stat din România ar fi avut un efect şi asupra devalorizării cursului. Ar fi putut creşte foarte mult. Ultima oră, în 2009-2010, a crescut cu 20%”, a explicat Nazare.
El a subliniat faptul că a repetat „de foarte multe ori că nu există în plan în acest moment o astfel de măsură”.
„Eu nu văd partea goală paharului, eu încerc să umplu cealaltă parte a paharului. Chiar dacă avem inflaţie. Dar inflaţia se va tempera”, a mai spus ministrul PNL.
Deficitul ajunge în jurul cifrei de 6% din PIB, la finalul anului viitor
Ministrul Finanțelor a apreciat că la sfârșitul anului 2026 vom ajunge la un deficit în jurul cifrei de 6% din PIB.
„Cuantumul cu care crește datoria publică nu mai este atât de mare. Ţinţa de deficit, de 8,4% din PIB este echivalentul pe care trebuie s-o obţinem de 260 de miliarde. Există presiune de finanţare. În 2026, revenind spre o ţintă de 6, şi nivelul de finanţare va scădea.
Citește și: Premierul Ilie Bolojan, conferință de presă la Palatul Victoria: Am convenit un deficit de 8,4% din PIB cu care România să închidă anul
Deficitul e un simptom al faptului că nu suntem destul de discipilnaţi din punct de vedere fiscal-bugetar, că nu stim să construim bugete precise, cu reguli clare, cu proceduri clare. Nu ştim să facem prioritizarea finanțărilor. Împărțim finanțări pe foarte multe programe fără să facem analize foarte clare pe fiecare tip de finanțare în parte, care au avut efect, ce înseamnă calitatea proiectului”, a conchis Nazare.
Editor : Ana Petrescu
