China a lansat vineri o sondă pentru a colecta eşantioane de pe faţa ascunsă a Lunii, o premieră mondială, care ar reprezenta o mare reuşită pentru ambiţiosul program spaţial al acestei ţări, informează AFP, potrivit Agerpres.
O rachetă ce a transportat în spaţiu sonda Chang’e 6 a fost lansată de la Centrul spaţial Wenchang de pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei cu puţin timp înainte de ora locală 17:30 (09:30 GMT), au constatat jurnaliştii de la AFP prezenţi la faţa locului.
Sute de spectatori s-au reunit în proximitate, pentru a asista la cea mai recentă reuşită a programului spaţial chinez.
Agenţia de presă China Nouă a salutat lansarea, afirmând că aceasta este „prima de acest tip din istoria explorării umane a Lunii”.
„Întreaga misiune include numeroase provocări, fiecare dintre etape fiind legate între ele şi reprezintă o adevărată provocare pentru nervii noştri”, a spus Wang Qiong, coordonator şef adjunct al misiunii Chang’e 6.
Este cel mai recent proiect al Chinei, care, potrivit Washingtonului, ar deghiza un program spaţial militar sub aparenţa unui program civil.
Misiunea Chang’e 6 are obiectivul de a colecta aproximativ 2 kilograme de eşantioane de pe faţa ascunsă a Lunii şi de a le aduce apoi pe Terra pentru a fi analizate.
Este vorba despre o misiune foarte complexă din punct de vedere tehnic, cu o durată de 53 de zile, ce constă mai ales în lansarea unei sonde spre acea emisferă a Lunii care rămâne în permanenţă ascunsă faţă de Terra.
„Chang’e 6 va colecta pentru prima dată eşantioane de pe faţa ascunsă a Lunii”, a declarat Ge Ping, vicedirectorul Centrului chinez pentru explorare lunară şi inginerie spaţială.
În 2019, China a reuşit deja să plaseze un dispozitiv pe faţa ascunsă a Lunii, însă el nu a adus eşantioane pe Terra.
Sonda chineză urmează să asolizeze în imensul bazin Polul Sud-Aitken, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din Sistemul Solar. După alunizare, ea va colecta eşantioane prelevate din scoarţa şi rocile lunare şi va desfăşura experimente în zona de asolizare. Odată misiunea sa terminată, sonda chineză va reveni apoi pe Terra şi va ateriza la Centrul de lansări spaţiale Wenchang.
Preşedintele Xi Jinping a dorit să accelereze „visul spaţial” al Chinei în ultimii ani. Această ţară, a doua economie a lumii, a injectat miliarde de dolari în programul său spaţial militar pentru a prinde din urmă Statele Unite şi Rusia.
Beijingul a înregistrat de atunci mai multe succese, mai ales în ceea ce priveşte construirea propriei staţii spaţiale Tiangong („Palatul Celest”), la bordul căreia a trimis săptămâna trecută un nou echipaj de astronauţi.
China a reuşit să plaseze şi un rover pe planeta Marte şi a devenit a treia ţară din lume care a trimis un om în spaţiu prin mijloace proprii.
Statele Unite intenţionează să trimită astronauţi pe Lună în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3. China doreşte să trimită şi ea oameni pe Lună până în 2030.
China este exclusă din proiectul Staţiei Spaţiale Internaţionale începând din 2011, dată la care Statele Unite au interzis NASA să colaboreze cu Beijingul. China şi-a dezvoltat de atunci propriul proiect de staţie spaţială.
Dezvoltarea rapidă a programului spaţial chinez stârneşte îngrijorare la Washington.
În aprilie, Bill Nelson, administratorul NASA, a declarat că Statele Unite sunt de acum angajate „într-o cursă” cu China.
„Credem că o mare parte din ceea ce ei numesc program spaţial civil este de fapt un program militar”, a declarat Bill Nelson în faţa unei comisii de cheltuieli din Camera Reprezentanţilor de la Washington.
Chang’e 6 este prima dintre cele trei misiuni fără echipaj uman pe care China prevede să le trimită pe Lună în acest deceniu.
Apoi, Chang’e 7 va explora Polul Sudic al Lunii în căutare de apă, în timp ce Chang’e 8 va încerca să stabilească fezabilitatea tehnică a construirii unei baze pe satelitul natural al Pământului, Beijingul susţinând că un „model de bază” va fi finalizat până în 2030.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, faţa ascunsă a Lunii – denumită astfel pentru că este invizibilă de pe Terra, nu pentru că nu ar capta niciodată razele Soarelui – este foarte promiţătoare pentru cercetarea ştiinţifică, deoarece craterele sale sunt mai puţin acoperite de vechi scurgeri de lavă decât cele aflate pe faţa apropiată a Lunii.
Acest lucru ar putea aşadar însemna că ar fi mai uşoară colectarea de materiale pentru a înţelege mai bine felul în care Luna s-a format.
„Eşantioanele colectate de Chang’e 6 vor avea o vârstă geologică de aproximativ 4 miliarde de ani”, a estimat Ge Ping.
„Colectarea de eşantioane lunare din diferite regiuni şi de diferite vârste geologice, precum şi efectuarea de experimente sunt acţiuni care au o mare valoare şi importanţă pentru omenire”, a adăugat el.
Editor : R.K.
