Comisia Europeană a prezentat miercuri Pachetul de extindere – un set de rapoarte care prezintă principalele evoluţii ale statelor care aspiră ca într-o bună zi să facă parte din Uniunea Europeană. Este vorba de zece ţări, între care Moldova, Ucraina, Georgia, despre care se vorbeşte foarte mult în aceste zile, dar şi ţările balcanice şi Turcia. Rapoartele notează progresele sau, dimpotrivă, regresele înregistrate de aceste state pe calea îndeplinirii tuturor criteriilor necesare.
Rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene analizează totodată provocarile cu care se pot confrunta statele candidate şi oferă recomandări cu privire la priorităţile de reforme pe care ţările candidate să le urmeze pe parcursul următorului an pentru a deveni mai bine pregătite pentru aderarea la UE.
Documentul a evidenţiat progresele înregistrate în Moldova şi Ucraina, care au început negocierile de aderare cu UE la începutul acestui an, menţionând totuşi că mai sunt multe de făcut.
„În pofida progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele fundamentale, sunt necesare eforturi suplimentare”, a declarat Comisia cu privire la procesul din Ucraina.
În Moldova, Comisia a afirmat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare un plan de „dezoligarhizare”.
Este al doilea an în care Republica Moldova este inclusă în această evaluare, alături de alte nouă state candidate. Perioada de raportare se referă la intervalul 15 iunie 2023 – 1 septembrie 2024.
Conform raportului de ţară, Moldova a înregistrat progrese importante în ultimul an. A făcut progrese în privinţa a 31 din cele 33 de capitole şi nu există niciun capitol la care să fi regresat
„Deschiderea negocierilor de aderare a reprezentat o recunoaştere importantă a determinării Moldovei de a continua reformele pe calea aderării la UE, în pofida interferenţelor ruse continue şi a impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, se spune într-un comunicat al Comisiei Europene.
„După prima conferinţă interguvernamentală, din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Moldova a tuturor condiţiilor, Comisia aşteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind domeniile specifice, începând cu elementele fundamentale, cât mai curând posibil în 2025”, arată comunicatul Bruxelles-ului.
Conform raportului, comparativ cu perioada de raportare anterioară (2022 – 2023), Comisia a constatat că în Moldova au fost făcute mai multe progrese în privinţa a opt capitole – protecţia consumatorilor şi sănătatea, educaţia, transporturile, mediul, uniunea vamală, politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale, dreptul proprietăţii intelectuale, statistica. Din perspectiva pregătirii pentru implementarea acquis-ului european, în cele 12 luni au fost constatate îmbunătăţiri la cinci capitole: energie, mediu, educaţie şi cultură, politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale, uniunea vamală.
„Republica Moldova este pe calea cea dreaptă. Raportul de astăzi al Comisiei Europene ne arată că ţara noastră îşi consolidează democraţia şi justiţia, îşi apără valorile fundamentale, creşte economia şi piaţa muncii, face paşi înspre o educaţie mai de calitate, oferă cetăţenilor săi o energie mai sigură şi curată, dar şi că ne pregătim de pe acum instituţiile pentru viitorul nostru în Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, citată într-un comunicat.
GEORGIA TREBUIE SĂ-ŞI SCHIMBE CURSUL
Dacă Bruxelles-ul laudă eforturile Ucrainei şi Moldovei de a implementa reforme într-un mediu dificil, în schimb, Comisia Europeană a declarat miercuri că în cazul Georgiei, nu va putea recomanda deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, dacă această ţară, în care tocmai au avut loc alegeri parlamentare controversate, nu îşi schimbă cursul.
Partidul de guvernământ din Georgia, considerat de multe guverne occidentale ca fiind din ce în ce mai apropiat de Moscova, a câştigat sâmbătă alegerile parlamentare, care au fost marcate de rapoarte privind încălcări ale dreptului de vot. În acest timp, Moldova se pregăteşte pentru al doilea tur de scrutin, duminică, al alegerilor prezidenţiale în care preşedinta pro-occidentală Maia Sandu se confruntă cu un candidat susţinut de un partid tradiţional pro-rus.
În raportul său, Comisia a reiterat faptul că „procesul de aderare a Georgiei a fost de facto oprit” din cauza unor factori precum legislaţia care impune organizaţiilor ce primesc mai mult de 20% din finanţarea lor din străinătate să se înregistreze ca agenţi de influenţă străină. De asemenea, raportul notează în cazul Georgiei „discursuri puternice împotriva UE”.
Referindu-se la rapoartele observatorilor internaţionali care au consemnat intimidarea alegătorilor şi inconsecvenţele procedurale din cadrul alegerilor din Georgia, Comisia a afirmat că este nevoie de o reformă electorală şi că „dialogul constructiv şi incluziv în întregul spectru politic este acum primordial”.
„UE rămâne angajată să aprofundeze în continuare parteneriatul”, se arată în raportul care, pe de altă parte, avertizează că „dacă Georgia nu revine asupra cursului actual de acţiune, Comisia nu va fi în măsură să ia în considerare recomandarea deschiderii negocierilor cu Georgia”.
Anul trecut, Comisia a recomandat ca Georgia să primească statutul de ţară candidată la UE – lucru pe care Ucraina şi Moldova l-au obţinut deja -, dar a precizat la momentul respectiv că acest statut ar putea fi retras, dacă guvernul de la Tbilisi nu respectă reformele convenite. De atunci, partidul de guvernământ Visul Georgian a condus ţara caucaziană pe o cale conservatoare şi antiliberală, departe de Occident şi mai aproape de Rusia, blocând aspiraţiile Georgiei de integrare în UE.
Alegerile parlamentare din Georgia au fost marcate de rapoarte privind nereguli, ceea ce a determinat puterile occidentale să solicite investigaţii. Opoziţia pro-occidentală din Georgia a refuzat să recunoască rezultatele, acuzând partidul de guvernământ de fraudă electorală şi de organizarea unei „operaţiuni speciale ruseşti” menite să o readucă pe orbita Moscovei şi să îi deraieze planul de a adera la UE.
Raportul Comisiei Europene publicat miercuri era aşteptat să îngheţe oficial negocierile de aderare a Georgiei la UE, după luni de avertismente din partea oficialilor europeni că adoptarea proiectului de lege privind agenţii străini şi retorica anti-occidentală a guvernului va împiedica în mod semnificativ calea Georgiei către integrarea în UE. Cu toate acestea, raportul va reprezenta o lovitură pentru mulţi din Georgia, o ţară considerată mult timp drept cea mai pro-occidentală din regiune, unde sondajele arată că până la 80% din populaţie sprijină aderarea la UE, notează The Guardian.
SITUAŢIA CELOR ZECE ŢĂRI CARE SPERĂ SĂ ADERE LA UE
Comisia Europeană a publicat miercuri raportul său privind progresele înregistrate de candidaţi pentru a deveni membri ai Uniunii Europene, dar discuţiile de aderare pot dura un deceniu sau chiar mai mult.
Reuters face o trecere în revistă a ţărilor care speră să devină într-o zi membre ale UE, precum şi statutul lor formal:
ŢĂRI CU STATUT DE ŢARĂ CANDIDATĂ
UCRAINA (ţară candidată din 2022): Ucraina a depus o cerere de aderare la UE la câteva zile după ce a fost invadată de Rusia, în februarie 2022, şi a primit statutul de ţară candidată în luna iunie a aceluiaşi an. În decembrie 2023, liderii UE au decis să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina, iar negocierile de aderare s-au deschis în iunie 2024.
Relaţiile UE-Ucraina datează de aproape 30 de ani – UE a semnat un Acord de parteneriat şi cooperare cu Ucraina în 1994 şi acesta a intrat în vigoare în 1998.
În 2004, Ucraina a devenit un partener prioritar al UE după ce „Revoluţia portocalie” împotriva fraudei electorale şi a corupţiei a semnalat că se află pe calea integrării în UE.
În 2014, preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici a refuzat să semneze un acord de asociere şi comerţ cu UE, declanşând revoluţia populară Maidan, care a fost urmată de anexarea Crimeei de către Rusia. Acordul de asociere şi comerţ cu UE a intrat în vigoare în 2017.
Ucraina şi-a intensificat căutarea unei căi de aderare la UE de la invazia la scară largă a Rusiei în februarie 2022.
MOLDOVA (ţară candidată din iunie 2022):
UE are un acord de asociere cu Moldova, inclusiv o zonă de liber-schimb aprofundată şi cuprinzătoare, din 2016. Ţara a depus cererea de aderare la UE în martie 2022. Pentru a avansa până la începerea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a solicitat Moldovei să îşi reformeze sistemul judiciar, să combată corupţia şi crima organizată, să scape de oligarhi, să reformeze administraţia şi finanţele publice, să implice societatea civilă şi să consolideze protecţia drepturilor omului.
Liderii UE au decis să înceapă discuţiile de aderare cu Moldova în decembrie 2023, iar negocierile de aderare au început în iunie 2024.
TURCIA (ţară candidată din 1999):
Deşi este încă oficial o ţară candidată, negocierile de aderare cu Turcia au fost îngheţate cu mulţi ani în urmă, în special din cauza preocupărilor legate de drepturile omului şi de guvernare. Intrarea în UE a Turciei, o ţară cu 85 de milioane de locuitori, nu face în prezent parte din dezbaterea politică. Turcia a depus cererea de aderare la UE în aprilie 1987 şi a devenit ţară candidată în decembrie 1999. Negocierile de aderare au început în octombrie 2005.
MACEDONIA DE NORD (ţară candidată din 2005):
Skopje se află pe drumul către UE din 2003 şi are un acord de stabilizare şi de asociere – un cadru de relaţii adaptat individual – din 2004. A depus cererea de aderare la UE în martie 2004. A devenit ţară candidată în decembrie 2005, iar negocierile de aderare au început în martie 2022, după ce şi-a schimbat numele din Macedonia în Macedonia de Nord pentru a satisface sensibilităţile Greciei. Însă negocierile nu au început încă în mod serios, din cauza obiecţiilor Bulgariei vecine cu privire la istorie şi limbă.
MUNTENEGRU (candidată din 2010):
Această mică ţară adriatică a depus o cerere de aderare la UE în decembrie 2008. Negocierile de aderare au început în iunie 2012, iar de atunci au fost deschise 33 din totalul celor 35 de capitole de negociere – domenii în care ţara candidată trebuie să adopte legislaţia UE – şi trei dintre acestea au fost finalizate provizoriu.
SERBIA (ţară candidată din 2010):
Cea mai mare ţară din Balcanii de Vest a fost recunoscută ca potenţial candidat în 2003 şi are un Acord de stabilizare şi asociere cu UE din 2013.
A depus cerere de aderare la UE în decembrie 2008 şi a devenit ţară candidată în decembrie 2010. Negocierile de aderare au început în 2012 şi au fost deschise 22 din totalul de 35 de capitole de negociere, iar două au fost finalizate.
ALBANIA (ţară candidată din iunie 2014):
O altă ţară din Balcanii de Vest, a fost identificată ca potenţial candidat în 2003 şi a depus o cerere în aprilie 2009 pentru a deveni membră a UE. Albania a obţinut statutul de ţară candidată în 2014.
Discuţiile de aderare au început oficial în iulie 2022, după ce Albania a îndeplinit condiţiile privind modificările aduse sistemului judiciar, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, serviciile de informaţii şi administraţia publică. Cu toate acestea, discuţiile nu au început încă în mod serios, deoarece UE a asociat cererea de aderare a Albaniei cu cea a Macedoniei de Nord, ceea ce înseamnă că ambele sunt blocate de Bulgaria.
BOSNIA ŞI HERZEGOVINA (ţară candidată din decembrie 2022):
Bosnia a fost identificată ca potenţial candidat în 2003 şi are un Acord de stabilizare şi asociere cu UE din 2015. A depus cererea de aderare la UE în februarie 2016.
Pentru a începe negocierile de aderare, Bosnia trebuie să pună în aplicare 14 priorităţi stabilite de Comisie în 2019, care se concentrează pe democraţie şi funcţionalitatea statului, statul de drept, drepturile fundamentale şi reforma administraţiei publice.
În decembrie 2023, liderii UE au decis că vor deschide negocierile de aderare cu Bosnia şi Herţegovina odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare.
GEORGIA (ţară candidată din decembrie 2023):
Georgia a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022. Guvernele UE au acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie 2023. Din 2016, UE şi Georgia au încheiat un acord de asociere care vizează comerţul.
ÎN AŞTEPTAREA STATUTULUI DE ŢARĂ CANDIDATĂ
KOSOVO (a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2022):
Încă din 2005, Bruxelles-ul a avansat o perspectivă UE pentru Kosovo, chiar înainte de declaraţia de independenţă a ţării faţă de Serbia, în 2008. Însă nu toate ţările UE recunosc Kosovo ca stat independent. Din 2016, UE are un Acord de stabilizare şi asociere cu Kosovo, care serveşte drept bază pentru parcursul său de aderare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
