”A venit timpul” să se discute despre ”dreptate reparatorie” cu privire la trecutul colonial, au convenit sâmbătă cei 56 de membri ai Commonwealth-ului, în Samoa, în urma unui summit agitat pe tema moştenirii sclaviei şi a Imperiului Britanic, la care a fost prezent regele Charles al III-lea, relatează AFP.
Ţările membre ale Commonwealth-ului au dezbătut îndelung, în cadrul unor negocieri aspre şi tensionate, înainte să ajungă la un compromis asupra unuia dintre cele mai sensibile aspecte ale trecutului lor comun.
Într-o ”Declaraţie finală”, pe care AFP scrie că a consultat-o, ţările membre anunţă că au luat act de apeluri la o ”dreptate reparatorie” a ”odiosului” tratat transatlantic şi au convenit că ”a venit timpul să aibă loc o conversaţie utilă, sinceră şi respectuoasă” cu privire la acest subiect.
Commonwealth-ul – alcătuit din 56 de ţări – era la origine constituit din Regatul Unit şi unele dintre fostele sale colonii, însă s-a lărgit la ţări ca Togo şi Gabon – foste colonii franceze.
Numeroase naţiuni din Africa, din Caraibe şi de la Pacific voiau ca Regatul Unit şi alte puteri europene să plătească compensaţii financiare pentru sclavie sau ca cel puţin acestea să se răscumpere în mod onorabil pe plan politic.
Timp de patru secole, aproximativ 10-15 milioane de sclavi au fost aduşi cu forţa în Americi din Africa, potrivit istoricilor, însă bilanţul uman exact rămâne necunoscut.
În cursul summitului, Londra a încercat să evite să aprobe în mod explicit negocierile şi să demonstreze că naţiunile din Commonwealth pot coopera împreună în mod eficient.
”LIMBAJUL DIVIZĂRII”
Premierul britanic Keir Starmer a respins până acum în mod public cereri de reparaţii, iar colaboratorii săi au exclus posibilitatea de a prezenta scuze la acest summit.
”Trebuie să fiu clar: de două zile, de când suntem aici, niciuna dintre discuţii nu a fost despre bani”, a declarat premierul laburist Keir Starmer după reuniune.
”Poziţia noastră este foarte, foarte clară în acest subiect”, a declarat el, subliniind că negocierile au fost foarte ”pozitive”.
Familia regală britanică – care a beneficiat de pe urma exploatării scalvilor timp de secole – a fost invitată să prezinte scuze.
Însă monarhul s-a abţinut să facă acest lucru vineri şi le-a cerut participanţilor la summit ”să respingă limbajul divizării”.
”Niciunul dintre noi nu poate schimba trecutul. Însă ne putem angaja, din toată inima noastră, să învăţăm lecţia şi să găsim mijloace creative de a corecta inegalităţile care persistă”, a declarat regele.
Charles a plecat sâmbătă la Londra, împreună cu regina Camilla, înainte ca ”Declaraţia finală” a summitului să fie adoptată.
Vineri, premierul din Bahamas Philip Davis declara AFP că a venit timpul ca Commonwealth-ul să ceară ”dreptate” pentru perioada brutală a sclaviei la care au fost supuse multe ţări din cadrul grupului.
”Ororile sclaviei au lăsat o rană profundă şi generaţională în comunităţile noastre”, iar ”istoria noastră este profund întreţesută, ceea ce implică responsabilitatea de a înfrunta trecutul cu onestitate”, a declarat el.
”Cererile de reparaţii nu se limitează la o compensaţie financiară. este vorba despre recunoaşterea impactului care a durat secole ale exploatării şi de a ne asigura că această moştenire a sclaviei este tratată cu onestitate şi integritate”, a insistat Philip Davis.
”PROGRES SEMNIFICATIV”
Joshua Setipa din Lesotho, unul dintre cei trei candidaţi la postul de secretar general al Commonwealth-ului, a declarat AFP că reparaţiile ar putea include forme alternative de plată, ca de exemplu finanţarea luptei împotriva modificărilor climatice.
la sfârşitul summitului, Commonwealth-ul a anunţat numirea drept secretară generală a ministrului de Externe din Ghana Shirley Ayorkor Botchwey.
O fostă deputată, ea a condus diplomaţia din Ghana în ultimii şapte ani, în timpul mandatului de doi ani al ţării sale la Consiliul de Securitate al ONU, încheiat în decembrie 2023.
Ea a susţinut elaborarea unui acord de liber-schimb între statele membre Commonwealth şi a anunţat că este în favoarea unor reparaţii istorice.
Directorul Institutului de Studii ale Commonwealth-ului de la Universitatea din londra, Kingsley Abbott, consideră că includerea nei menţiuni a dreptăţii reparatorii constuie un ”progres semnificativ” pentru Commonwealth.
În timpul summitului, liderii din cadrul Commonwealth-ului au găsit un teren de înţelegere în problema schimbărilor climatice şi au adoptat o ”Declaraţie a Oceanelor” care recunoaşte frontierele maritime naţionale, chiar dacă nivelul apelor continuă să crească.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
