Economia României are nevoie de măsuri fiscale, precum cele adoptate de Guvernul Bolojan, altfel riscă să ajungă la un deficit de 9% din PIB și să se confrunte cu o creștere semnificativă a datoriei publice, arată Consiliul Fiscal într-o opinie emisă pe marginea proiectului de rectificare bugetară. Specialiștii economici mai subliniază că e nevoie de îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat și de o îmbunătățire în absorbția fondurilor europene.
Consiliul Fiscal explică, într-o opinie furnizată în contextul publicării proiectului de rectificare bugetară, cum arată situația economică a României. Proiectul de rectificare bugetară poate fi citit aici.
Încă de la început, Consiliul Fiscal amintește că Guvernul României a revizuit ținta de deficit la 8,4% din PIB pentru anul 2025 și subliniază că, fără nicio măsură adoptată, deficitul putea ajunge la 9% din PIB.
„Afirmația că ajustarea deficitului bugetar conduce la o criză economică omite faptul că România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB. În plus, corecția este graduală”, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
În acest context, Consiliul Fiscal subliniază că deficitul bugetar cu care România a finalizat anul 2024 „a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente” și că ținta asumată pentru 2025 (cea de 7,04% din PIB) era „departe de realitate”.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice”, arată sursa citată.
Consiliul Fiscal: „Timpul nu mai avea răbdare” cu România
Consiliul Fiscal mai subliniază că măsurile luate de Guvernul Bolojan au impact pentru 2025 de 0,6% din PIB și că schimbările „au fost impuse de realitatea nemiloasă a unui acces tot mai dificil la finanțare și refinanțare”, dar în 2026 ar putea duce la un deficit de 6,5% din PIB.
„Raționamentul potrivit căruia s-ar putea obține o colectare rapidă mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzoriu (…) Timpul nu mai avea răbdare cu o țară care terminase anul 2024 cu un deficit bugetar record în UE”, potrivit Consiliului Fiscal.
În același timp, potrivit Consiliului Fiscal, corecția bugetară „este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda națională”.
Numai că „inevitabila” corecție bugetară din România este complicată „enorm” de evoluția mediului internațional (război comercial, încetinire de activitate economică în Europa, creșterile cheltuielilor cu apărarea, tensiunile geopolitice), mai subliniază experții economici.
„Corecția este dureroasă și pentru a fi realizată este nevoie de liniște socială și solidaritate, chiar dacă aceste deziderate pot suna ca naive”, mai subliniază Consiliul Fiscal.
Specialiștii economici menționează că nu se poate pune problema de aderarea la Zona Euro dacă „nu se va realiza consolidarea bugetară”.
În același timp, în lipsa măsurilor de corecție bugetară, ponderea datoriei publice în PIB „ar avea o evoluție explozivă” și ar putea depăși „pragul de 100% în 2032”, fiind catalogată drept o traiectorie „nesustenabilă”, potrivit documentului citat.
Consiliul Fiscal: Trebuie îmbunătățită colectarea veniturilor și absorbția fondurilor europene
Chiar dacă simpla colectare de taxe și impozite, fără adoptarea unor măsuri suplimentare, nu ar fi redus deficitul bugetar, Consiliul Fiscal subliniază că îmbunătățirea „considerabilă” a colectării „este esențială pentru o consolidare bugetară mai fermă”.
Specialiștii arată că România stă prost din punct de vedere al nivelului veniturilor fiscale (28,8% din PIB, față de Polonia, Cehia și Ungaria, unde acest nivel este de peste 35%).
Consiliul Fiscal mai precizează, în acest sens, că „povara creșterii cheltuielilor militare” ar putea fi conectată de reducerea evaziunii fiscale.
Pe lângă colectarea veniturilor, reprezentanții Consiliului Fiscal subliniază că absorbția fondurilor europene este o resursă financiară „esențială” pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei românești.
Până în prezent, potrivit specialiștilor, absorbția fondurilor europene „s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate de slaba capacitate administrativă”.
Raportul integral al Consiliului Fiscal poate fi citit aici.
Editor : M.G.
