Comerțul ilicit cu tutun reprezintă o problemă serioasă pentru economiile europene. Conform unui raport recent realizat de KPMG, piața neagră a țigaretelor a crescut în 2024 în Uniunea Europeană cu 10,8% față de 2023, ajungând la aproximativ 40 de miliarde de țigarete ilicite. Acest fenomen se traduce prin pierderi fiscale în UE de 14,9 miliarde de euro într-un singur an – un nivel record. În plus, pentru a avea o imagine de ansamblu, aceste pierderi sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi bugetul de securitate și apărare al UE pe perioada 2021–2027, se menționează în acest studiu.
CHRISTOS HARPANTIDIS, SENIOR VICE PRESIDENT EXTERNAL AFFAIRS PMI: „Raportul KPMG de anul acesta despre comerțul ilicit cu țigări ne-a oferit atât o imagine amplă problemei, ceea ce este foarte important chiar și la nivel european, cât și faptul nefericit că piața de țigări ilicite crește semnificativ. Este primul an în care avem o creștere cu două cifre a unui fenomen care costă guvernele din Europa 15 miliarde de euro și are multe consecințe atât asupra economiei, cât și asupra societății europene”.
Comerțul ilicit cu tutun nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și una economică. Fenomenul este alimentat de factori precum accizele mari și politicile de control stricte. Aceste date reflectă tendințele generalizate observate în întreaga Uniune Europeană, unde comerțul cu țigarete ilicite a atins 9,2% din consumul total de țigarete la nivelul UE, cel mai ridicat nivel din 2015 până în prezent.
Comerțul ilicit privează guvernele de venituri fiscale esențiale
Contrabanda cu țigări reprezintă o pierdere semnificativă de venituri fiscale, ceea ce afectează capacitatea statelor de a investi în domenii esențiale, precum infrastructura, educația, sănătatea și securitatea. De exemplu, în Franța, unde 38% din consumul de țigarete este ilicit, statul a pierdut 9,4 miliarde de euro din taxe pe țigarete. Un scenariu similar se regăsește și în Olanda, unde consumul de țigarete ilicite a crescut cu 40% în 2024, iar pierderile de taxe au atins aproape 900 de milioane de euro.
HOWARD PUGH, CONSULTANT ÎN COMERȚ ILICIT: „Au analizat diferite aspecte din aceste date, cum ar fi contrafacerea și contrabanda.În cazul contrafacerii, componentele sunt aduse de grupuri criminale organizate, care apoi folosesc propriile lor utilaje pentru a produce țigările. Acest fenomen a crescut din 2019. Atunci era de 20%, iar acum este de 39%, conform celor mai recente date. Este o problemă reală care trebuie abordată. Grupurile criminale organizate, de asemenea, contrabandează prin granițe, fie în cantități mici, denumite contrabandă «de furnici», iar apoi aceste cantități sunt consolidate în încărcături mai mari de către grupurile criminale organizate și vândute pe piață. Mai sunt și containerele maritime”.
Aceste țări exemplifică modul în care reglementările dezechilibrate, taxele excesive și politicile prohibiționiste pot avea efecte contrare. În loc să reducă ratele fumatului, determină consumatorii să se orienteze către produse inferioare și nereglementate de pe piața neagră.
Exemple de succes: Grecia și Ucraina
Pe de altă parte, țări precum Grecia, Ucraina au demonstrat că este posibilă reducerea comerțului ilicit prin politici fiscale previzibile și prin aplicarea eficientă a legii.
În Grecia, consumul de țigarete ilicite a scăzut cu peste 6 procente de la un an la altul, un exemplu de succes în combaterea comerțului ilicit, datorită unor reglementări bazate pe dovezi și a unei cooperări public-private strânse. Parteneriatul public-privat reprezintă o resursă importantă pentru combaterea fenomenului și recuperarea pierderilor fiscale.
Și Ucraina a înregistrat, de asemenea, o scădere semnificativă a comerțului ilicit, cu o reducere de 29% a consumului de produse de contrabandă în 2024, un exemplu de succes chiar și în condiții dificile, datorită sprijinului acordat autorităților locale de aplicare a legii.
OKSANA SHVETZ, DEPUTY POLICY DIRECTOR ON EUROPEAN INTEGRATION, AMCHAM UCRAINA: „Din partea comunității de afaceri, încercăm să creștem gradul de conștientizare în fața guvernului și să arătăm cât de mare este dauna adusă bugetului de stat de activitățile ilicite și care este exact suma de bani pe care o pierde din taxele neplătite. Creșterea gradului de conștientizare și transmiterea mesajului din partea unui business legal și transparent este foarte importantă pentru a arăta că mediul de afaceri nu se preocupă doar de competiția neloială, că sunt afectați de aceste activități ilegale, dar și că le pasă de stat și de bugetul statului, mai ales în Ucraina, unde bugetul de stat finanțează forțele noastre armate”.
Calea de urmat pentru România și UE
În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins o rată anuală de 5,9%, în creștere în ultimul trimestru al anului 2024. Statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro. Tendința de creștere a consumului de țigări contrafăcute se menține și în 2025.
Pentru România și Uniunea Europeană, soluția este clară: reglementări echilibrate, o taxare rațională care să ofere previzibilitate fiscală și măsuri puternice de aplicare a legii. Combaterea comerțului ilicit cu tutun poate deveni o oportunitate de a crește veniturile fiscale, de a sprijini securitatea publică și de a stimula investițiile în inovație și dezvoltare.
În acest context, România poate învăța din greșelile altor state și poate implementa politici care să protejeze atât sănătatea publică, cât și economia națională, evitând capcanele impunerii unor taxe excesive și reglementări ineficiente care doar încurajează piața neagră.
Editor : A.D.V.
