Luna iulie 2025 este a treia cea mai caldă lună iulie măsurată vreodată pe Pământ, marcată de schimbările climatice, a anunţat joi observatorul european Copernicus.
„După doi ani de la cea mai caldă lună iulie înregistrată, recenta serie de recorduri de temperatură globală s-a încheiat. Pentru moment. Dar acest lucru nu înseamnă că schimbările climatice s-au oprit”, a subliniat Carlo Buontempo, directorul Serviciului european Copernicus privind schimbările climatice (C3S).
Ca şi în iunie, luna iulie arată o schimbare de tendinţă: în medie, a fost cu 1,25°C mai caldă decât o lună iulie din era preindustrială (1850-1900), iar pragul de 1,5°C pentru încălzirea globală, consacrat în Acordul de la Paris, a fost depăşit cu regularitate în ultimii doi ani.
Cu toate acestea, lunile iulie din ultimii trei ani rămân cele mai calde trei luni înregistrate vreodată.
Oamenii de ştiinţă au demonstrat că această creştere a temperaturii, care poate părea minimă, este suficientă pentru ca temperaturile, valurile de căldură, seceta şi alte fenomene meteorologice extreme să devină mult mai mortale şi mai distructive.
Valuri de căldură şi inundaţii
Şi mai ales, subliniază Buontempo, „continuăm să vedem efectele încălzirii globale în evenimente precum valurile de căldură extreme şi inundaţiile catastrofale din iulie”.
Luna trecută, termometrul a depăşit 50°C nu numai în Golf şi Irak, ci şi în Turcia pentru prima dată; ploile torenţiale au ucis sute de oameni în China şi Pakistan; incendiile au devastat zeci de mii de hectare, în special în Canada.
În Spania, mai mult de o mie de decese au fost atribuite de un institut public căldurii din iulie, mai mult de jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2024.
Aşadar, urgenţa există încă, spune Buontempo, deoarece lumea continuă să ardă tot mai mult petrol, cărbune şi gaz, a căror ardere eliberează CO2. „Dacă nu stabilizăm rapid concentraţiile de gaze cu efect de seră din atmosferă, trebuie să ne aşteptăm nu numai la noi recorduri de temperatură, ci şi la o înrăutăţire a acestor efecte şi trebuie să ne pregătim pentru acest lucru”.
Mediile temperaturii globale sunt calculate folosind miliarde de înregistrări meteorologice şi prin satelit, atât pe uscat, cât şi pe mare. Datele istorice ale Copernicus datează din 1940.
Luna trecută, 11 ţări şi teritorii au înregistrat cea mai caldă lună iulie de cel puţin 1970, dintre care şapte în Asia (China, Japonia, Coreea de Nord, Tadjikistan, Bhutan, Brunei şi Malaysia), conform calculelor AFP bazate pe aceste date.
Fără a atinge recordurile verilor precedente, o mare parte a Europei a fost peste normal, în special în ţările nordice.
În plus, între 1 şi 10 iulie s-a înregistrat o secetă record pe mai mult de jumătate din suprafaţa Europei şi în jurul Mediteranei, fără precedent de la începutul observaţiilor în 2012, conform analizei AFP a celor mai recente date disponibile de la Observatorul European al Secetei (EDO).
Pe de altă parte, temperaturile au fost sub cele normale în America de Nord şi de Sud, în India şi în unele părţi din Australia şi Africa, precum şi în Antarctica.
Mările continuă să se supraîncălzească
La suprafaţa oceanelor, luna iulie a fost a treia cea mai caldă lună înregistrată.
La nivel local, însă, au fost depăşite mai multe recorduri lunare: în Marea Norvegiei, în anumite părţi ale Mării Nordului, în Atlanticul de Nord şi în vestul Franţei şi al Marii Britanii.
Luna trecută, întinderea banchizei arctice a fost cu 10% sub medie, fiind a doua cea mai scăzută pentru o lună iulie în cei 47 de ani de observaţii prin satelit, practic la egalitate cu 2012 şi 2021.
În Antarctica, suprafaţa gheţii marine este a treia cea mai mică înregistrată pentru luna respectivă.
Editor : C.L.B.
