La Chișinău a avut loc recent prima conferință internațională majoră a Băncii Naționale a Moldovei, în parteneriat cu Banca Națională a României și Banque de France, cu participarea Anca Dragu – Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, François Villeroy de Galhau – Guvernatorul Băncii Naționale a Franței, Jasmina Selimović – Guvernatorul Băncii Centrale a Bosniei, precum și mulți bancheri centrali, experți, cercetători și reprezentanți ai sectorului financiar.

În deschiderea conferinței „Tehnologie Nouă pentru Piețe Vechi”, vice-guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a reafirmat parteneriatul strâns și durabil dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei, subliniind legăturile puternice de încredere și cooperare care ne unesc băncile naționale și angajamentul comun pentru o guvernare bună, reziliență financiară și construirea unei viziuni comune pentru viitor în cadrul Uniunii Europene.

Vice-guvernatorul BNR a vorbit despre momentul de transformare profundă prin care trece în prezent piața financiară, o transformare generată de noua eră a digitalizării, subliniind faptul că acest proces aduce oportunități imense, dar impune o viteză și o reziliență fără precedent, marea provocarea fiind aceea de a avea certitudinea că că inovația servește economia reală și că întărește reziliența, nu creează vulnerabilități noi.

Cosmin Marinescu a mai punctat și asupra faptului că provocările tehnologice ce urmează creează noi premise. sporind calitatea și eficiența implementării politicii monetare și promovând o coordonare mai puternică, convingătoare și credibilă între politicile publice. De asemenea, el a evidențiat faptul că apariția tehnologiilor inovatoare precum criptomonedele și blockchain a condus la un salt următor în tehnologiile financiare, impulsionat de descentralizare, automatizare și servicii personalizate.

______________________________

Discursul integral al vice-guvernatorul Băncii Naţionale a României, Cosmin Marinescu, susținut în deschiderea conferinței „Tehnologie Nouă pentru Piețe Vechi”, ce a avut loc la Chișinău.

„Stimată doamnă Guvernator Dragu, distinși colegi,

Oaspeți onorați, Doamnelor și domnilor,

Este o onoare să vă adresez astăzi la ediția inaugurală a conferinței „Tehnologie Nouă pentru Piețe Vechi” – un eveniment cu adevărat remarcabil care reunește Banque de France, Banca Națională a Moldovei și Banca Națională a României.

Evenimentul de astăzi este despre mai mult decât idei – este despre construirea de poduri între autorități, țări și generații. Și pentru mine, personal, este și despre celebrarea parteneriatului puternic și durabil dintre Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei – un parteneriat bazat pe încredere, istorie comună și o viziune comună pentru viitor.

Acest an are o semnificație specială pentru noi, în România: marcăm 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României. Timp de aproape un secol și jumătate, am navigat prin furtuni financiare, am îmbrățișat tranziții economice și ne-am adaptat la realități pieței în schimbare.

Dar niciodată nu am fost confruntați cu o transformare atât de profundă precum cea generată de era digitală, care rescrie întreaga societate, precum și platforma de lucru pentru politicile publice, în special pentru politica fiscală și monetară.

Tema conferinței noastre – Tehnologie Nouă pentru Piețe Vechi – este extrem de actuală. Trăim într-o lume în care schimbarea nu bate politicos la ușă – ea pătrunde rapid, cere toată atenția și rescrie regulile.
Economiile emergente precum a noastră se află la o răscruce: transformarea digitală aduce oportunități imense pentru creștere și incluziune, dar și impune o viteză și reziliență fără precedent. Nu trebuie doar să urmăm tendința – trebuie să o setăm.

Transformarea digitală nu mai este un proiect secundar; este scena principală, miezul competitivității, pentru că economiile emergente se găsesc la un punct de cotitură.

De la plăți în timp real la scorarea digitală pentru credite, de la banking deschis la evaluarea riscurilor, suntem martorii reinventării ecosistemului financiar, cum tehnologia extinde accesul la finanțe. Dar transformarea trebuie să aibă sarcini și obiective bine definite. Provocarea este să asigurăm că inovația servește economia reală și că întărește reziliența, nu creează vulnerabilități noi.

În mai puțin de un deceniu, apariția tehnologiilor inovatoare precum criptomonedele și blockchain a condus la un salt următor în tehnologiile financiare, impulsionat de descentralizare, automatizare și servicii personalizate.

Pandemia a fost un factor de schimbare major care a impus strategiile digitale în prim-plan, conducând la un rol crescut al tehnologiilor emergente în remodelarea sistemului financiar.

Ca rezultat, astăzi vorbim tot mai mult despre cum și când peisajul financiar și monetar va fi transformat semnificativ de soluții precum Moneda Digitală a Bancii Centrale, Tehnologia Ledger Distribuită sau Inteligența Artificială.

Acesta este motivul pentru care, din perspectiva noastră, provocările tehnologice ce urmează creează noi premise. Ele sporesc calitatea și eficiența implementării politicii monetare și promovează o coordonare mai puternică, convingătoare și credibilă între politicile publice.

În zilele noastre, accentul nu este doar pe viteză și comoditate, ci și pe securitatea sistemelor de plată. Consumatorii așteaptă acum soluții rapide și sigure, fie că este vorba de plăți contactless, portofele digitale sau plăți instantanee.

Recunoscând rolul companiilor Fintech și al bankingului deschis pentru competitivitate, Banca Națională a României oferă startup-urilor mentorat și expertiză pentru a dezvolta soluții inovatoare și a le testa eficient. Noi, la Banca Națională a României, recunoaștem că tranziția de la proiectele pilot la adoptarea sistemică necesită nu doar tehnologie, ci și coordonare internațională și standarde comune.

Totuși, tehnologia singură nu ne poate duce mai departe. Dimensiunea umană este la fel de vitală – iar aici leadershipul, în toată diversitatea sa, devine piatra de temelie a progresului.

Sunt mândru că această conferință oferă și o platformă liderelor din sectorul financiar, oferindu-le oportunitatea de a fi mentore și de a inspira generația următoare. O economie digitală construită fără egalitate de gen ar fi o oportunitate ratată de a fi mai puternică, mai creativă și sustenabilă.

Doamnelor și domnilor,

Transformările structurale trebuie privite dintr-o perspectivă națională mai largă. Acum două decenii, România a început cel mai important proiect național din istoria recentă: aderarea la Uniunea Europeană. Dezvoltarea economică și socială a României a fost definită de realizarea acestui obiectiv vizionar.

Acum, autoritățile moldovenești fac eforturi reale pentru accelerarea aderării Republicii Moldova la UE. Transmitem cele mai sincere felicitări pentru progresele semnificative în îndeplinirea acestui obiectiv național.

Țările noastre au lucrat întotdeauna îndeaproape, mai ales în perioade de criză. În situații geopolitice dificile, țările noastre s-au dovedit a fi parteneri de încredere.

Ca fost consilier economic al Președintelui României timp de zece ani, am fost implicat în multe proiecte de asistență și cooperare cu Republica Moldova. În ultimii ani, România a împărțit resursele sale energetice cu Republica Moldova, în contextul crizei energetice generate de războiul nedrept al Rusiei împotriva Ucrainei.

Banca Națională a Moldovei are un rol special în pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană, în ceea ce privește alinierea cadrului legislativ și activităților sale cu legislația UE. În acest scop, confirm în mod ferm asistența instituțională și profesională continuă din partea Băncii Naționale a României.

Instituțiile noastre nu sunt definite doar de legături simbolice – o simplă comparație între cele două logo-uri ar fi revelatoare. Suntem uniți prin legături mult mai profunde și structurale.

Banca Națională a României este un susținător important și dedicat al Băncii Naționale a Moldovei în angajamentul său deplin de a-și întări capacitatea instituțională și de a-și îndeplini mandatul. Prioritățile-cheie sunt consolidarea stabilității financiare a țării, modernizarea infrastructurii bancare și armonizarea legislației cu standardele UE.

Și aici, din nou, cooperarea bilaterală între Banca Națională a României și Banca Națională a Moldovei este un model de cum expertiza și viziunea comună ne pregătesc mai bine pentru aceste schimbări.

Aș dori să fac o referire specială la programele twinning finanțate de UE cu scopul de a întări reglementarea și supravegherea bancară, guvernanța corporativă și managementul riscului în sectorul financiar al Republicii Moldova. BNR a fost partener principal, iar colegii olandezi și lituanieni au fost parteneri secundari.

Stimați oaspeți,

Procesul de aderare la Uniunea Europeană este clar definit de o problemă fundamentală: convergența economică. Și Republica Moldova trebuie să o atingă treptat, astfel încât să facă față cu succes provocărilor majore geostrategice și de securitate.

În ultimele două decenii, România a înregistrat cea mai rapidă avansare economică dintre țările UE în ceea ce privește convergența reală. Chiar dacă persistența disparităților regionale rămâne o provocare, este evident că creșterea economică a fost susținută de integrarea în UE, schimbările instituționale și creșterea investițiilor străine.

În viitor, România rămâne ferm angajată în atingerea obiectivului strategic de aderare la zona euro și contribuie activ la politica monetară în cadrul UE. Personal, consider că aderarea la zona euro ar putea fi următorul proiect strategic al țării pentru următorul deceniu.

În ultimii ani, inflația, ratele dobânzilor pe termen lung și deficitul bugetar au fost mult peste valorile de referință corespunzătoare criteriilor de la Maastricht. Aceste vulnerabilități ne amintesc că stabilitatea financiară nu poate fi luată ca un fapt garantat.

În același timp, ele subliniază necesitatea unor măsuri și reforme decisive, care trebuie privite ca investiții în reziliență și credibilitate, punând bazele pentru o creștere economică mai puternică și mai echilibrată pe termen lung.

La fel de importantă este sustenabilitatea financiară, care depinde de abordarea celor două deficite care apasă economia noastră în acești ani: deficitul public și deficitul contului curent. Aceste dezechilibre macroeconomice nu sunt doar surse de vulnerabilități, ci și un test pentru coerența politicilor. Corectarea lor necesită acțiuni decisive, dialog transparent și aliniere consistentă a politicilor fiscale, monetare și structurale.

Aceste eforturi întăresc nu doar drumul nostru către aderarea la zona euro, ci și competitivitatea și prosperitatea pe termen lung în cadrul Uniunii Europene.

Distinși colegi,

Astăzi ne confruntăm cu provocări majore geostrategice și de securitate, iar băncile noastre naționale sunt piloni cheie ai dezvoltării economice și sociale a țărilor noastre. Într-o lume care se schimbă rapid, noi, ca bancheri centrali, trebuie să susținem țările noastre să realizeze progrese solide, rămânând fideli valorilor europene.

La final, permiteți-mi să împărtășesc această perspectivă:Piețele pot fi vechi – unele chiar la fel de vechi ca națiunile pe care le deservesc – dar capacitatea lor de a se reinventa este nelimitată. Ceea ce contează nu este vârsta pieței, ci prospețimea abordării noastre.

Următorul capitol al poveștii noastre economice nu va fi scris de cei care așteaptă schimbarea, ci de cei care o conduc. Să fim printre aceștia. Să fim arhitecții unui viitor financiar inovator, incluziv și receptiv la realitățile de azi.

Vă mulțumesc și vă doresc o conferință inspiratoare și orientată spre viitor. Vă doresc sesiuni productive și discuții cu efecte semnificative.

Mai mult, sunt sigur că atât gazdele noastre, prin eforturile lor de ospitalitate, cât și distinșii noștri oaspeți vor face din acest eveniment o experiență fructuoasă și memorabilă.

În final, vreau să îi adresez cele mai calde felicitări Guvernatorului Anca Dragu pentru tot ceea ce face la Banca Națională a Moldovei, pentru leadership și guvernare bună în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova!

Vă mulțumesc mult!”

Editor : A.D.V.

Share.
Exit mobile version