Silviu Purcărete a creat un „Lear” modern, rege care intră în scenă cu un tort imens pentru a-l împărţi între cele trei fiice ale sale: Goneril, Regan şi Cordelia. Cu un decor aproape inexistent, regizorul creează, într-un limbaj al zilelor noastre, cu traducerea textului care îi aparţine lui George Volceanov, un spectacol dens, plin de noi sensuri. Două reprezentaţii au avut loc, duminică, la Sala „Amza Pellea” a Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, în cadrul Craiova International Shakespeare Festival.
Decor minimalist, doar cu o cortină transparentă şi uşă, într-o scenografie semnată de Dragoş Buhagiar. Publicul se aşează pe scaune, în spatele scenei au fost organizate gradene, în timp ce la masa de ospăţ aşteaptă nemişcat Edmund (Ovidiu Cârstea).
Lear, interpretat de Claudiu Bleonţ, face un rol complex, de la tatăl iubitor, măreţ, la suveranul răpus de nebunie şi regrete, un joc epuizant dus până la capăt cu forţă.
Sorin Leoveanu, Contele de Gloucester, face un rol complet, în cele mai puternice scene. Dar cel mai frumos personaj, cea mai încărcată interpretare o are George Albert Costea, în Edgar, care apare în scenă în costum de balet, pe poante într-o secvenţă, într-o cutie de carton, ca om al străzii plin de noroi, „Sărman Tom” în altă secvenţă, cu armă şi coif de carton la final, într-un joc atât de firesc, de dansator aproape, nimic nu pare forţat la el.
Fiicele lui Lear, apariţii în rochii de seară, strălucitoare, sunt prezenţe care nu pot fi uitate: frumoasa Goneril (Romaniţa Ionescu), cruda Regan (Iulia Colan) şi sincera Cordelia, care este şi Bufonul (Costinela Ungureanu).
Dacă spectacolul debutează cu un ospăţ, în jurul căruia se află regele şi fiicele sale, finalul se întâmplă tot în jurul mesei, cu personajele mâncând. Luminile, de care se ocupă Ştefăniţă Rezeanu şi Marian Tudorache, „îmbracă” spectacolul, becul care coboară în centrul scenei se joacă cu întunericul. Toată construcţia spectacolului este marcă Purcărete, pe muzică originală de Vasile Şirli.
Sinopsisul tragediei
Scrisă în jurul anului 1604, tragedia „Regele Lear” este considerată una dintre cele mai profunde reflecţii asupra condiţiei umane şi a legăturilor de familie. Analiză profundă a nebuniei, a trădării şi a consecinţelor abdicării, această tragedie evidenţiază trecerea lui Lear de la statutul de tiran la omul despuiat de putere.
Regele Lear urmăreşte decăderea monarhului Britaniei care decide să îşi împartă regatul între cele trei fiice ale sale (Goneril, Regan, Cordelia) şi le propune un test al iubirii. Fiicele mai mari, Goneril şi Regan, îl linguşesc cu declaraţii grandioase, iar mezina, Cordelia, cea mai sinceră, refuză să intre în jocul linguşirii. Răspunsul ei simplu îl înfurie pe Lear care o dezmoşteneşte şi o alungă din regat. Goneril şi Regan, odată ce au pus mâna pe putere, nu mai au niciun respect pentru tatăl lor, îi reduc garda personală, îl dispreţuiesc şi îl izgonesc. Umilit şi respins, Lear îşi pierde minţile şi rătăceşte prin furtună, însoţit doar de Bufon şi de contele de Kent.
În paralel, există un conflict secundar: Contele de Gloucester este trădat de fiul său nelegitim, Edmund, care, manipulat de ambiţie, îşi păcăleşte tatăl printr-o scrisoare falsă, făcându-l să creadă că fiul legitim, Edgar, plănuieşte să-l ucidă. Regan şi soţul ei, Ducele de Cornwall, îl orbesc pe Contele de Gloucester.
Cordelia revine din Franţa cu o armată pentru a-şi salva tatăl, dar este învinsă şi executată în închisoare. Goneril o otrăveşte pe Regan din gelozie pentru Edmund, apoi se sinucide. Lear moare de durere, ţinând în braţe trupul neînsufleţit al Cordeliei, care fusese spânzurată în închisoare din ordinul lui Edmund.
Distribuţia: Regele Lear (Claudiu Bleonţ), Goneril (Romaniţa Ionescu), Ducele de Albany (Cătălin Vieru), Regan (Iulia Colan), Ducele de Cornwall (Alex Calangiu), Cordelia şi Bufonul (Costinela Ungureanu), Regele Franţei (Mircea Mogoşeanu/Adrian Tudor), Contele de Kent (Angel Rababoc), Contele de Gloucester (Sorin Leoveanu), Edgar (George Albert Costea), Edmund (Ovidiu Cârstea), Oswald (Nicolae Poghirc), Raluca Păun, Minela Popa (Minela Zamfir), Un slujitor (Adrian Ţîrcă), Slujitorii (Sorin Gruia, Nicolae Guran, Constantin Ciuică, Nicolae Dumitraşcu, Costinel Nicu, Nicoliţa Răducanu, Cristina Birtu, Monica Dragomir, Mirela Ştefan, Lavinia Petec, Maria Ungureanu, Anca Rădulescu).
Programul din 2026 al Festivalului Internaţional Shakespeare, care are loc între 21 şi 31 mai la Craiova, reuneşte 450 de spectacole şi evenimente, desfăşurate în peste 60 de spaţii din Craiova şi zona metropolitană, cu artişti, companii, regizori şi creatori din întreaga lume. Tema din acest an este „WILL matters / Voinţa naşte materie”.
Luni, în cea de-a patra zi a festivalului, sunt programate, între altele, spectacolele „Hamlet”, de Tompa Gabor, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, „Hamlet – Sfârşitul copilăriei”, de Christophe Luthringer, Franţa, şi „Shakespeare şi Alchimia de gen”, de Lisa Wolpe, SUA.
