Cristian Mungiu spune, într-un interviu, pentru Cotidianul.ro, că „Jaful Secolului”, de Teodora Ana Mihai, film pentru care semnează scenariul şi care este propunerea României pentru o nominalizare la Oscar, nu are şanse să intre pe lista scurtă a premiilor Academiei Americane de Film 2026.
Mungiu argumentează: „Pentru a-şi promova filmele, marile studiouri sau platforme investesc milioane. În această competiţie, apărem paraşutaţi, cu un buget de promovare foarte mic, cât dau alţii pe timbre. Iar câtă vreme bugetul va fi zero, şansele vor fi la fel şi nu vom ajunge pe nicio lista scurtă”.
„Noi nu am luat vreo decizie când am realizat acest film cu gândul la această „nominalizare la Oscar”. Nici nu ne-a trecut prin cap. Şi asta pentru că, momentan (îmi pare rău să îi dezamăgesc pe cei de acasă, alegând să nu spun clar cum stau lucrurile) nu avem nicio şansă să ajungem pe vreo listă scurtă la Oscar, orice film am alege şi trimite. Am fi avut o mică şansă cu „R.M.N.”, căci distribuitorul american era dispus să investească o sumă importantă în promovarea filmului. Însă atunci România nu a ales „R.M.N.” ca film care s-o reprezinte, ci un film care nu avea distribuitor în USA. Dacă CNC-ul român ar fi mai puţin provincial şi ar considera că trebuie să aibă şi o viziune culturală, nu doar să administreze un fond financiar, ar şti mai bine şi cum merg lucrurile în lumea largă. Aşa însă, câtă vreme privim lumea printr-un ochean de la noi din sat, credem că vrăbiile de pe cer pot să aterizeze pe lună”, declară el.
Cineastul afirmă că „la anul, poate că am avea o mică şansă cu filmul turnat astă primăvara, „Fjord” pe baza lui Sebastian Stan, a Renatei Reinsvee şi a distribuitorului american Neon care investeşte – dar rămâne de văzut dacă România va nominaliza filmul”.
Povestea din „Jaful Secolului”, inspirată de furtul unor tablouri celebre de un grup de români la muzeul olandez Kunsthal în 2012, îmbracă într-un mix de thriller, heist movie şi comedie neagră, o poveste despre migranţii români din Europa.
Filmul vorbeşte despre inegalitatea de şanse, exploatare, complexe şi dificultăţi de adaptare, frustrările multor migranţi şi multele motivaţii care stau la baza deciziilor unor personaje care aleg să încalce legea sau să fie părtaşe la acţiuni ilegale.
„Există această replică în ⹂Jaful Secolului” care sintetizează această dilemă şi frustrare a est-europenilor educaţi – a solidarităţii de valori cu occidentalii, solidaritate care însă nu este reciprocă. Zice procurorul român celui olandez, în film: ⹂You’d be surprised but here we consider to be we with you while for you, we are all, they” ( n.r.-„Te-ar surprinde, dar aici noi ne considerăm împreună cu tine, pe când pentru tine, noi suntem doar ceilalţi”). Şi se referă exact la această împărtăşire de valori occidentale care îi face pe mulţi dintre noi să se simtă mai degrabă cetăţeni europeni sau cetăţeni ai lumii libere şi liberal-umaniste decât cetăţeni români, est-europeni, balcanici”, mărturiseşte regizorul în Cotidianul.ro.
Imaginea jafului din Olanda ne-a afectat pe toţi, mai spune Mungiu. „Stigma pentru barbaria aceea s-a proiectat asupra noastră a tuturor, ca români, ca sălbatici aparţinând unei lumi primitive”.
„Jaful Secolului” este o coproducţie o coproducţie România-Belgia-Olanda, realizată de Mindset Productions, Lunanime, Bastide Films, Les Films du Fleuve, Film i Väst, Filmgate Films, Avanpost Media şi Mobra Films.
Marius Panduru RSC este directorul de imagine al filmului, iar Katharina Wartena şi Robert Bitay semnează montajul. Scenografia a fost realizată de Simona Pădureţu, iar de costume s-a ocupat Margriet Procee. Directori de casting au fost Cătălin Dordea şi Ann Willems.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
