Cancelarul german Friedrich Merz a împușcat mortal o ursoaică polară și pe cei doi pui ai acesteia în timpul unei partide recente de vânătoare din Canada, potrivit unui articol fals care a circulat online în această vară. Falsa poveste despre Merz a apărut într-o publicație obscură, care se autointitulează „Toronto Journal”, după vizita cancelarului în Canada pentru summitul G7 din iunie. Lângă imaginea unui urs însângerat și a unui Merz cu aspect răutăcios, se spune că martori ar fi descris „masacrul fără sens” al familiei de urși polari, potrivit Politico.
Țintă cheie a campaniei rusești
„Ceea ce a făcut nu a fost doar ilegal, ci a fost o încălcare a tot ceea ce credem”, ar fi spus un ghid inuit într-un interviu video fals, despre care s-a dovedit ulterior că a fost generat de inteligența artificială.
Știrea falsă este doar un exemplu al valului tot mai mare de dezinformare rusească care îi vizează pe liderii europeni. Printre aceștia, germanul Merz, aflat la putere de doar patru luni, a devenit rapid o țintă cheie a campaniei neobosite a Rusiei, în mare parte ca urmare a sprijinului său constant pentru Ucraina, potrivit experților și autorităților.
„Germania este un punct de interes special”, a declarat un oficial al serviciilor de informații occidentale. „Rusia este capabilă să identifice rapid și flexibil evenimentele din Germania și să le folosească pentru a-și atinge obiectivele în mediul informațional. Este înfricoșător cât de rapid și adaptabil este acest sistem, dar și cât de lung este conceput să fie.”
Experții spun că nu există niciun secret despre motivul pentru care Merz a devenit o țintă principală.
„Având în vedere sprijinul său foarte, foarte deschis pentru Ucraina — modul în care a mobilizat comunitatea internațională pentru a sprijini Ucraina și modul în care se exprimă vocal împotriva Rusiei — aceste campanii l-au vizat mai agresiv pe Merz”, a declarat Pablo Maristany de las Casas, analist la Institutul pentru Dialog Strategic (ISD), specializat în dezinformare.
„Fals sau adevărat?!”
Știrile false apar frecvent pe site-uri fake, uneori amestecate cu știri legitime copiate din surse reale, și câștigă teren după ce sunt răspândite online de o rețea de influenceri pro-Kremlin.
În cazul fake-ului cu ursul polar, influencerul pro-Kremlin de pe rețelele sociale Alina Lipp – care a fost sancționată de Uniunea Europeană în luna mai pentru propagarea „acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei în străinătate” – a răspândit povestea demontată.
„Fals sau adevărat?!”, a spus Lipp într-o postare pe X. „Inuiții în vârstă și-au exprimat dezgustul față de comportamentul lui Merz.”
Tema vânătorii nu este o noutate în campaniile de dezinformare rusești. În perioada premergătoare alegerilor prezidențiale americane din 2024, un articol de știri fals a afirmat că candidata democrată Kamala Harris a împușcat și ucis un rinocer pe cale de dispariție în timpul unei vizite în Africa. În timp ce campania rusă continuă să planteze narațiuni false despre războiul din Ucraina pentru a influența politica americană, de la alegeri, o mare parte din atenție s-a îndreptat spre discreditarea liderilor europeni.
Mai multe campanii care îl implică pe Merz au fost legate de operațiunea de dezinformare prorusă Storm-1516, care produce campanii elaborate ce creează dovezi false, site-uri web false și videoclipuri generate de inteligență artificială.
În guvernul de coaliție anterior al Germaniei, condus de fostul cancelar Olaf Scholz, partenerii de coaliție ai lui Scholz, Verzii – susținători ai unui sprijin militar sporit pentru Ucraina în cadrul coaliției – au fost adesea țintele mai directe ale dezinformării rusești, potrivit lui Maristany de las Casas, expertul ISD.
Însă Merz a devenit o țintă clară odată ce a devenit favoritul pentru a-l înlocui pe Scholz. Campaniile de dezinformare susținute de Kremlin au început să-l prezinte ca fiind extrem de imprevizibil și nepotrivit pentru o funcție din cauza unor boli mintale. Un articol de știri fals susținea că Merz suferea de o tulburare de personalitate și că a încercat să se sinucidă în 2017, furnizând dosare medicale false în sprijinul afirmației nefondate.
Relativa lipsă de popularitate a lui Merz pe plan intern îl face, de asemenea, o țintă potrivită pentru Kremlin. Ratele de aprobare pentru guvernul lui Merz au scăzut la un minim record de 22%, potrivit celui mai recent sondaj de referință ARD Deutschlandtrend. Doar 26% l-au caracterizat pe Merz ca fiind de încredere, conform unui sondaj anterior.
Nicio modalitate bună de a riposta
Deși nicio știre falsă nu a avut un impact substanțial asupra guvernului Merz, această serie de minciuni susținută de Kremlin își propune să submineze credibilitatea cancelarului pe termen lung și să-i consolideze pe principalii săi adversari, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este aproape de a-i depăși pe conservatorii lui Merz în sondaje și care pledează pentru o abordare mult mai conciliantă față de Moscova.
Autoritățile germane nu au nicio modalitate eficientă de a contracara aceste eforturi de dezinformare, în parte din cauza legilor privind confidențialitatea datelor și a lipsei de cooperare și schimb de informații între birocrațiile federale și statale, potrivit lui Stefan Meister de la Consiliul German pentru Relații Externe. „Este foarte dificil pentru stat să reacționeze la acest lucru”, a spus Meister. „Aceasta este principala provocare aici.”
Un purtător de cuvânt al ministerului de Interne, care coordonează eforturile naționale de combatere a dezinformării, a declarat că guvernul urmărește „o abordare amplă, la nivelul întregii societăți”, care include „creșterea gradului de conștientizare a publicului și furnizarea de informații specifice grupurilor țintă către populație”.
Însă, pe termen lung, lupta împotriva avalanșei de dezinformare s-ar putea dovedi o bătălie pierdută.
„Scopul Kremlinului este de a destabiliza, diviza, discredita, manipula și stârni orice problemă controversată”, a declarat oficialul serviciilor de informații occidentale.
Citește și:
VIDEO Pe cine consideră cancelarul german Friedrich Merz „cel mai rău criminal de război al vremurilor noastre”. Declarații tranșante
De la amvon la urne. Cum a devenit Biserica Ortodoxă o armă de război rusească în alegerile din Republica Moldova
Editor : Ș.R.
