Ultima Lege care a modificat condițiile de pensionare ale magistraților, invocată și de Elena Costache, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, în interviul acordat Digi24, a intrat în vigoare în anul 2024. După luni de zile de dezbateri, care s-au lăsat și cu sesizări la CCR, Legea intrată în vigoare la începutul lui 2024 prevede, printre altele, că abia în jurul anului 2060 un magistrat ar urma să iasă la pensie la 60 de ani.
„Noi, Consiliul, ca reprezentanți ai întregului sistem de justiție, ne-am dat un aviz pe acea Lege. Prin avizul dat, am demonstrat și am dat dovadă că înțelegem situația țării, că suntem parte a acestei comunități și contribuim, prin acest aviz, la restabilirea echilibrului din toate punctele de vedere, aduse acum în discuție. Noi ne liniștisem, în ideea în care am satisfăcut cerințele Comisiei Europene, dar și cerințele Curții Constituționale”, a declarat Elena Costache, în interviul acordat Digi24.
CITEȘTE ȘI: Digi24.ro prezintă integral interviul acordat de Elena Costache, după ce CSM a acuzat că declarațiile acesteia au fost denaturate
Cum arăta forma inițială a reformei pensiilor speciale din 2022-2023
Proiectul de Lege a fost inițiat la Guvern, la finalul anului 2022, de coaliția PSD-PNL-UDMR pentru a îndeplini un jalon din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În vara anului 2023, acest proiect era adoptat de Parlament și viza, în ceea ce privește magistrații, ca procurorii și judecătorii să se poată pensiona până în anul 2025 la vârsta de 50 de ani (dacă îndeplineau condiția de vechime de minim 20 de ani).
CITEȘTE ȘI: Cum au ajuns pensiile speciale năpasta României. Părintele lor, Valeriu Stoica, regretă că le-a „dat naștere” în 1997
Ulterior, începând cu anul 2026, vârsta de pensionare, dar și vechimea, creșteau etapizat până în 2035, când un judecător ar fi trebuit să aibă 60 de ani și o vechime de minim 25 de ani pentru a putea ieși la pensie.
În același timp, parlamentarii au stabilit că pensia magistraților nu poate depăși valoarea unui venit lunar obținut în timpul activității și că se calculează drept „80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent, din ultimele 12 luni consecutive de activitate”.
Până în 2043, perioada luată în calcul pentru media indemnizațiilor brute lunare creștea tot etapizat. Parlamentarii au introdus atunci și o impozitare de 15% asupra pensiilor speciale care treceau de 4.000 de lei.
CCR a întors proiectul la Parlament
Proiectul de Lege, așa cum a fost el adoptat în 2023 de către Parlament, a fost, însă, atacat la Curtea Constituțională a României de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
În august 2023, CCR a retrimis proiectul în Parlament, după ce a declarat neconstituționale mai multe articole.
„În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa”, explica Curtea Constituțională a României într-un comunicat prin care argumenta decizia din august 2023.
Parlamentul a adoptat, în final, versiunea mai blândă a reformei
În toamna anului 2023, Parlamentul a adoptat o altă variantă mult mai blândă a acestei Legi, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024 – Legea 282/2023. Este Legea invocată în aceste zile de șefa Consiliului Superior al Magistraturii.
Deși primul articol din această Lege prevede ca magistrații să iasă la pensie după ce ating 25 de ani vechime și vârsta de 60 de ani, acest lucru se va întâmpla etapizat.
Concret, un alt articol arată că, începând cu 1 ianuarie, magistrații „se pot pensiona și pot beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni”.
Vârsta de pensionare minimă ar trebui să crească cu câte patru luni o dată pe an, ceea ce ar presupune ca vârsta de pensionare de 60 de ani să fie atinsă din punct de vedere legal în jur de anul 2060.
„Prin Legea 282, (n.r. vârsta) ajunsese să fie de 60 de ani, e adevărat și drept, într-o modalitate eșalonată. CCR definește noțiunea de etapizare reală (…) prin adăugarea de 4 luni la an, astfel încât să se ajungă la vârsta standard de pensionare de 60 de ani. A doua a fost problema cuantumului pensiei, astfel încât pensia să nu mai depășească salariul în plată, chestiune rezolvată din Legea 282”, a declarat șefa CSM, în interviul acordat Digi24.ro.
Cuantumul pensiei a fost stabilit la „80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”.
În același timp, deși Legea a fost promulgată cu instituirea unui impozit progresiv pentru pensiile speciale, CCR a declarat acest lucru neconstituțional la finalul anului 2024. Această decizie a început deja să producă efecte, în condițiile în care doi procurori au obținut recent în instanță returnarea sumelor reținute în acest mod. Detalii, aici.
Care este schimbarea propusă de Guvernul Bolojan
În opinia Guvernului condus de Ilie Bolojan, însă, magistrații ar trebui să poată ieși la pensie după ce ating o vechime totală în muncă de 35 de ani (dintre care 25 de ani în funcția de judecător sau procuror, în funcție de caz) și după ce au împlinit vârsta de 65 de ani.
Guvernul vrea ca pensia să fie în „cuantum de 55% (n.r. Scădere de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate”. Pensia ar urma să fie de maximum 70% din venitul net încasat de magistrat în ultima lună.
Editor : M.G.
