Uciderea îngrozitoare a activistului de extremă dreapta Charlie Kirk a zguduit Statele Unite. În ansamblu, comentatorii liberali s-au străduit nu doar să condamne violența, ci și să-l recunoască pe Kirk ca un militant cu „gustul dezacordului”. În schimb, în tabăra dreptei, voci proeminente au cerut represiune – invocând practicile ilegale ale fondatorului FBI, J. Edgar Hoover, ca model – dacă nu chiar un „război” deschis, scrie European Pravda.

„Având în vedere că Trump nu a dat dovadă de absolut nicio reținere în a dezlănțui puterile guvernului federal asupra oricărei persoane sau organizații, amenințarea implicită de a urmări penal opoziția ar trebui să alarmeze orice democrat (nu doar democrații)”, avertizează Jan-Werner Müller, profesor de științe politice de la Universitatea Princeton.

Potrivit lui, Trump a încurajat în mod constant, sau cel puțin a tolerat în mod clar, violența politică: de la a-și imagina că împușcă pe cineva pe Fifth Avenue, la a-și încuraja susținătorii să maltrateze oamenii, la a descrie rasistii violenți care mărșăluiau în Charlottesville, Virginia, ca „oameni buni”, până la aparenta sa dorință de a-și vedea primul vicepreședinte, Mike Pence, linșat pe 6 ianuarie 2021, pentru a putea rămâne la putere.

Un cult al violenței

Profesorul american subliniază că, în timp ce primul mandat al lui Trump a fost marcat de manifestări ostentative de cruzime, administrația sa dedică acum resurse semnificative creării unui cult al violenței.

El citează, de exemplu, uciderea a 11 persoane în largul coastelor Venezuelei – fără nicio justificare legală aparentă – care este împărtășită cu bucurie pe rețelele de socializare.

Sau modul în care Departamentul Securității Interne folosește în mod obișnuit rețelele sociale pentru a sărbători durerea familiilor ale căror persoane dragi sunt luate în mod brutal. O postare merge până la a arăta personalul ICE mascat cu căști naziste Wehrmacht.

În opinia lui Müller, în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial, Donald Trump se simte absolut necontrolat.

„Probabil crede că comportamentul său nedemocratic este justificat, deoarece cealaltă parte ar fi folosit Departamentul de Justiție ca armă pentru a-l băga în închisoare”, scrie editorialistul.

Astfel, susține Müller, Trump se prezintă nu ca un persecutor, ci ca o victimă. Și are de partea sa un întreg complex industrial al nemulțumirii.

Victimizarea, avertizează savantul, poate fi transformată într-o justificare a violenței.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că SUA se îndreaptă spre un război civil, asigură profesorul de la Princeton.

Sondajele arată că o majoritate covârșitoare se opune violenței politice

Editor : S.S.

Share.
Exit mobile version