Sistemul de învățământ obligatoriu din România pierde „prea mulți copii” din cauza abandonului școlar, rată care ne duce pe primul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Un reporter Digi24.ro a vizitat o clasă în care copii care provin din medii vulnerabile se implică și par bucuroși că sunt prezenți la ore. Brîndușa Scarlat, o învățătoare care, ajutată de o organizație, s-a reîntors la catedră după 15 ani în care a fost antreprenor în domeniul construcțiilor, a explicat, pe larg, cum pot fi ghidați acești copii în așa fel încât să nu cadă pradă abandonului.
Luni, 16 iunie, în orașul ilfovean Chitila, situat în apropierea Bucureștiului, șase copii de clasa a III-a se pregătesc să încheie anul școlar 2024-2025. Mai au două zile până vor preda manualele.
„Cum vă simțiți acum, la a doua oră? Care e starea voastră?”, îi întreabă învățătoarea Brîndușa Scarlat pe copii, la ora 9:00, înaintea celei de-a doua ore de română de la începutul săptămânii. Cei mai mulți dintre ei fac un semn din care reiese că sunt obosiți.
„Toată lumea în mijloc, că am ceva drăguț pentru voi”. Timp de cinci minute, ghidați de vocea învățătoarei, copiii se „energizează” printr-un joc. După ce se termină, fiecare primește câte un rol: Un copil este asistentul învățătoarei, alt copil șterge tabla, un copil e responsabil de curățenie, iar altul trebuie să facă prezența.
Apoi, învățătoarea și copiii reiau un proces pe care îl fac de la începutul anului școlar.„Ce ne unește pe noi?”, întreabă profesoara. „Echipa!”, răspund copiii în cor. Acest dialog se reia:
- „Care e numele nostru?” – „Noi suntem exploratorii!”, răspund iar copiii în cor.
- „Ce mai avem noi? Viziunea noastră care ne-a urmat tot anul școlar?” – „Suntem exploratori și ne bucurăm să fim aici, să creștem, să învățăm să devenim cât mai puternici!”, răspund iar copiii.
- Învățătoarea revine: „Cum suntem puternici, așa?” și face semn către mușchii mâinii.
- Copii răspund din nou: „La figurat!”
- „Da, la figurat suntem mai puternici, mintea o dezvoltăm, da? Folosim o metaforă – dacă suntem puternici, nu înseamnă că suntem gata să ne luptăm”, subliniază Brândușa Scarlat.
„Câți copii, atâtea povești”
Clasa pe care învățătoarea Brîndușa Scarlat a preluat-o la începutul anului școlar 2024-2025, deși vorbim de un oraș dezvoltat de lângă București, este formată din copii care provin din medii vulnerabile.
Vorbim de copii cu boli care duc la deficiențe de învățare, copii diagnosticați de logoped cu dislexie și disgrafie, copii care au suferit accidente când erau mici, copii care cresc în case mici alături de frați și surori care, la rândul lor, au și ei alți copii sau copii ai căror părinți nu sunt angajați.
- Din punct de vedere legal, clasa poate fi formată, maxim, din 25 de copii. Au rămas, însă, zece elevi în această clasă, dintre care doar șase erau prezenți în ziua în care a i-a vizitat reporterul Digi24.ro.
- Într-o clasă în care există copii din medii vulnerabile, numărul acestora poate fluctua, din diverse motive, dar care țin, în principal, de situația lor de acasă.
„Câți copii, atâtea povești. Atât. Povești grele. Jobul meu e de a fi lângă ei, de a-i ridica din punct de vedere academic cu toată susținerea emoțională, să le dezvolt abilitățile, să îi fac să înțeleagă la ce ajută școala”, a subliniat Brîndușa Scarlat în discuția cu reporterul Digi24.ro.
Obiectivele pe care și le-a impus la această clasă sunt simple: acești copii să fie prezenți fizic la școală cât mai mult, să treacă în următoarea clasă, să îi vadă că gândesc.
„Iar ei sunt copii care gândesc”, a subliniat Brîndușa Scarlat.
Într-adevăr, acești copii, așa cum au fost observați de reporterul Digi24.ro, păreau bucuroși că sunt prezenți la școală și participau activ, în ciuda problemelor cu care se confruntă în afara școlii.
Se înghesuiau să răspundă, să ajungă să fie ei cei care tastează un cuvânt necunoscut în DexOnline sau să citească date despre poeții despre care învață.
De la a scrie data pe tablă cu numere romane, la a citi cu voce tare propoziții destul de complicate, la a asculta Vivaldi, în câteva minute acești copii de clasa a III-a au trecut prin suficiente elemente de cultură generală.
„Noi, prin Teach for Romania, venim și le arătăm că pot să spere și să viseze la mai mult. Primul pas e să bifeze școala, măcar până la clasa a VIII-a, a IX-a, a X-a, nu trebuie să devină toți contabili, nu e important să urmeze un liceu, ci eventual o școală profesională. Să fie integrați în sistemul de muncă. Orele trebuie să fie atractive, pe ei îi interesează tehnologia. Toate activitățile le fac practic”, i-a explicat Brîndușa Scarlat reporterului Digi24.ro.
A renunțat la antreprenoriat pentru a fi alături de copii din medii vulnerabile
Brîndușa Scarlat este una dintre învățătoarele pregătite în programele organizației Teach for Romania care predau la școala primară de lângă Primăria orașului Chitila și care aparține de Școala Gimnazială „Ion Vișoiu” din același oraș.
Organizația Teach for Romania este o organizație non-guvernamentală care, potrivit descrierii proprii, „pregătește oameni valoroși, cu sau fără experiență anterioară de predare, pentru a deveni profesori în învățământul de stat”.
„Nu aș fi avut curaj fără ei (n.r. Fără ajutorul Teach for Romania) să devin profesor, pentru că știam că a lipsi 15 ani din activitatea profesională, a avea acest gol după facultate – nu vii cu un real bagaj la acești copii. Dincolo că eram un om care învățase mult, aveam experiență, dar partea de didactică, cum predai, de metodică, care sunt tehnicile noi, strategiile noi, știam că îmi lipsesc”, i-a povestit Brîndușa Scarlat reporterului Digi24.ro.
A devenit învățătoare la această clasă la începutul anului școlar 2024-2025. Ea a revenit recent în învățământ, după o perioadă în care, după cum povestește chiar ea, a făcut „lucruri mari în viață”.
Brîndușa Scarlat vine după 15 ani în care a deținut, alături de familie, o companie specializată în construcții industriale.
„La început a fost interesant să fiu antreprenoare, este fain, crești, te autodepășești, dar când am ajuns la un anumit nivel de autocunoaștere, simțeam că nu mă mai împlinesc discuțiile cu oameni. În ultimii ani de antreprenoriat am simțit că nu mai e locul meu acolo, că pot mai mult”, a povestit învățătoarea.
Spunem – a „reintrat” în învățământ – pentru că Brîndușa Scarlat a terminat, în anul 2008, Facultatea de Limbi Străine, specializarea Spaniolă-Română. Și-a dorit de mică să fie profesoară de limbă și literatură română, însă a fost fortață să își aleagă alt drum, din cauza nivelului mic de salarizare din acel an.
„Mama mea este profesoară, probabil a venit pe linie maternă, genetic, o admiram cum era ea ca profesoară. Dorința de a fi profesor a venit foarte natural, de mică. Am simțit pasiune pentru literatură, combinată cu partea de psihologie, psihanaliză – când i-am descoperit pe Blaga, Bacovia, fiecare zicea ceva, dincolo de versuri”,
Ea își amintește că în acei ani câștiga ca profesoară de română la un liceu din Capitală un salariu „de nouă ori mai puțin decât salariul luat într-o firmă de construcții, angajată ca asistent manager – secretară”. A avut și alți colegi ca ea care, deși puteau intra și rămâne în învățământ, au ales calea corporațiilor și, în special, a beneficiilor financiare.
„Trebuie să simți ceva”. Ce sfaturi are pentru tinerii care vor să intre în învățământ
Pentru Brîndușa Scarlat, meseria de profesor sau învățător a rămas o pasiune pe care a reușit să o transforme în vocație după 15 ani de antreprenoriat.
„Ca să o poți face cu inima deschisă, cu zâmbet, trebuie să simți ceva, nu merge altfel. Nu e o rețetă pe care să o înveți, o faci din mers, trebuie să te adaptezi tot timpul. Ca să te adaptezi întrebărilor, momentelor dificile: unui copil i se face rău, alt copil refuză să interacționeze, trebuie să te adaptezi la toate schimbările. Nu ai o rețetă, nu există cineva care să te învețe, atunci trebuie să vii cu inventivitate, spontaneitate, dragoste pentru copii”, este sfatul Brîndușei Scarlat pentru tinerii care și-ar dori să intre în învățământ.
Învățătoarea a punctat, însă, în discuția cu reporterul Digi24.ro că nu crede că ar fi putut preda la o clasă cu copii care provin din medii vulnerabile încă de când a ieșit din facultate.
„Dacă eu nu făceam lucruri mari în viața mea și deveneam profesor sau învățător din prima, pentru că sunt un om ambițios, perseverent, poate că nu eram un cadru didactic atât de deschis, pentru că aș fi vrut excelența, să meargă la olimpiade. Un program de autocunoaștere, autodepășire și mindset pentru tineri, ar fi de foarte mare ajutor. Când ești tânăr îți dorești rezultate, e foarte normal. Nu mai vreau să excelez. Pentru mine rezultatele sunt să aduc copiii la școală”, a punctat învățătoarea.
La început, pentru ea, pachetul salarial a fost principala problemă pentru care nu a rămas în învățământ. Statul trebuie să păstreze direcția de creștere a salariului, a sugerat Brîndușa Scarlat. Un tânăr, însă, ar trebui să fie ghidat și de alte lucruri atunci când alege această meserie.
„Dacă simți că vrei să fii înconjurat de copii, de aici înveți restul. Să fie deschis la mine, să se adapteze, să fie flexibil, să aibă reziliență, pentru că, totuși, intri într-un sistem ierarhic, dar dincolo de această vocație, pasiune, mai sunt multe altele, dar în principal să simtă că vrea să vină aici”, a adăugat învățătoarea.
„În câțiva ani vom reuși să fim la un nivel ridicat”
Brîndușa Scarlat este unul dintre profesorii și învățătorii care au urmat cursurile organizației Teach for Romania. Între organizație și Ministerul Educației există un protocol, iar după ce urmează un curs intens de formare, profesorul primește o adeverință care îl ajută la angajarea într-o școală.
„Formarea la ei este o învățare accelerată foarte intensă, un program lung prin care îți iei angajamentul de a urma programul, ai foarte multă perioadă de onboarding, preacademie, după ai această perioadă de academie de trei săptămâni, fizică, extrem de intensă. Am venit pe un drum bătătorit deja de ei, ei m-au învățat ce înseamnă cultura reușitei, ce au nevoie copiii”, a subliniat învățătoarea.
Din date și statistici, situația Educației din România este una sumbră. Rata abandonului școlar este, conform datelor Eurostat, mult peste media europeană (16%, România vs. 9%, UE, în anul 2023).
Analfabetismul funcțional este un alt factor îngrijorător. Un studiu al Ministerului Educației, publicat recent, arăta că 20% dintre adulți nu pot înțelege textul pe care îl citesc, în timp ce un sfert dintre adulți nu sunt în stare să rezolve calcule simple.
Însă Brîndușa Scarlat a subliniat că, în ultimii ani, sistemul de învățământ din România a adoptat o direcție în care „lucrurile sunt gândite foarte bine”. Statul trebuie doar să supravegheze „că se întâmplă lucrurile așa cum sunt gândite”.
„Programa școală este cea europeană, de 10 ani deja. Noi nu mai predăm cunoștințe, cum am făcut eu școala, noi dezvoltăm competențe. Noi nu mai avem programă de cunoștințe, adică copiii să știe ce parte de vorbire e asta, să știe împărțirea, înmulțirea. Nu. Ei trebuie să știe cum le aplică în fiecare zi, e cu totul altceva”, a explicat Brîndușa Scarlat.
„Trebuie să ne deschidem și noi la minte”, a subliniat învățătoarea, care a adăugat că această schimbare de mentalitate va garanta că „în câțiva ani vom reuși să fim la un nivel mai ridicat”.
Ea a adăugat că aceeași schimbare de mentalitate se simte și la nivelul Inspectoratului Școlar din Ilfov. „Este o direcție, doar că ajunge greu”, a adăugat Brîndușa Scarlat.
