Președintele Trump cere țărilor NATO să crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, dar majoritatea țărilor europene nu pot accepta acest obiectiv din cauza problemelor financiare. În caz contrar, dacă dorința președintelui american nu este îndeplinită, el amenință cu reducerea sprijinului pentru siguranța europeană, relatează Politico. În timp ce unele state susțin cererea, majoritatea se tem că ar trebui să facă tăieri mari în domenii precum sănătatea sau educația.
Deși există un acord larg privind creșterea cheltuielilor de apărare, cerința președintelui SUA, Donald Trump, de a aloca 5% din PIB pentru apărare este considerată prea mare de majoritatea țărilor europene. În prezent, 24 din cele 32 de state NATO respectă obiectivul de 2%, iar acum alianța se confruntă cu provocarea de a răspunde la cerințele mult mai ambițioase ale liderului american.
Reuniunea de joi a miniștrilor apărării din NATO și Conferința de Securitate de la Munchen din acest weekend, se vor concentra pe cererea lui Trump.
Majoritatea țărilor europene, împreună cu Canada, nu pot crește dramatic bugetele de apărare pe termen scurt, chiar dacă este dorința lui Trump.
„Nu cred că multe națiuni se vor angaja de la bun început la 5 procente, deoarece ritmul în care poți avansa depinde foarte mult de evoluția economiilor tale”, a declarat Karen Pierce, ambasadorul demisionar al Regatului Unit în SUA.
După Războiul Rece, reducerile bugetare au făcut ca europenii să aibă dificultăți în a găsi fonduri pentru modernizarea armatei.
Acum, acest lucru este și mai urgent, deoarece Rusia a devenit mai agresivă, iar SUA amenință să reducă sprijinul pentru securitatea Europei.
Săptămâna aceasta, Pete Hegseth, noul secretar american al apărării, a venit în Europa cu acest avertisment dur.
„De asemenea, ne aflăm astăzi aici pentru a exprima în mod direct și fără echivoc că realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”, a declarat el miercuri, vorbind de la sediul NATO din Bruxelles, adăugând că europenii ar trebui să „își asume responsabilitatea securității convenționale”.
„Statele Unite acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a adăugat el.
NATO, împărțită în trei
Cererea lui Trump împarte națiunile europene ale alianței în trei grupuri, a declarat Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și actual cercetător în domeniul politicii la Consiliul European pentru Relații Externe.
Un „grup relativ mic”, care include țările baltice și Polonia, cheltuiește deja aproape 5% din PIB pentru apărare pentru a-l descuraja pe liderul rus Vladimir Putin și este gata să „plătească prețul” pentru a-l menține pe Trump de partea sa, a declarat Grand.
Potrivit lui Giedrimas Jeglinskas, un alt fost secretar general adjunct al NATO, care conduce în prezent Comisia pentru securitate națională și apărare a parlamentului lituanian, cifra de 5 % nu este „atât de nebunească”.
„La granița estică a NATO, cred că are sens”, a spus el.
Al doilea grup cuprinde țările nordice și Regatul Unit.
Bugetele lor de apărare depășesc deja 2% din PIB și sunt „dispuse să se uite la obiective de 2,5, 3 sau chiar 3,5%, deoarece este în concordanță cu analiza lor a situației geopolitice”, a spus Grand. Cu toate acestea, a adăugat el, „nu vor spune da orbește la 5 procente”.
Cel mai mare grup este cel reticent, a spus Grand, în ceea ce privește creșterea dramatică a cheltuielilor din motive bugetare sau din cauza amenințărilor.
Restanții simt încă o anumită presiune.
Belgia, care se situează în prezent la 1,3 % din PIB, s-a angajat să ajungă la 2,5 % până în 2034. Premierul italian Giorgia Meloni, un aliat apropiat al lui Trump, a cărui țară cheltuiește doar 1,57 din PIB pentru apărare, a avansat planuri pentru a atinge obiectivul NATO în 2027 în loc de 2028.
Însă, diviziunile profunde cu privire la cheltuieli ar putea naște tensiuni între cei care plătesc mai mult și cei care dau mai puțini bani, percepuți drept profitori, au avertizat mai mulți diplomați UE.
Cheltuielile cresc
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că noul obiectiv de cheltuieli stabilit la summitul din iunie de la Haga va fi probabil „la nord de 3%”.
Dar îndeplinirea cererii de 5% a lui Trump ar ridica probleme uriașe pentru antreprenorii din domeniul apărării, incapabili să producă suficiente tancuri, avioane de luptă și proiectile de artilerie.
„Dacă am cheltui astăzi 5% pentru apărare, industria europeană nu ar fi capabilă să absoarbă acești bani. Trebuie să ne gândim la asta”, a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, reporterilor prezenți la Varșovia luna trecută.
Această îngrijorare merge dincolo de Europa.
Ministrul canadian al inovării, François-Philippe Champagne, a declarat că este mai îngrijorat de capacitatea industrială de a susține investițiile necesare, nu doar de atingerea procentului de 2%. El și ministrul apărării, Bill Blair, au cerut Statelor Unite să plaseze creșterea cheltuielilor de apărare în contextul limitărilor actuale ale aliaților. Champagne a subliniat că trebuie luată în considerare capacitatea industrială a țărilor, cum ar fi producția de submarine, distrugătoare sau avioane.
Problemele Statelor Unite
Deși Trump nu menționează acest lucru, SUA se confruntă cu probleme similare. Cheltuiește aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare, adică aproximativ 850 de miliarde de dolari. Producătorii săi de arme se confruntă deja cu constrângeri de capacitate pentru a satisface cererile Pentagonului, precum și ale aliaților SUA.
Ajungerea la 5 % ar necesita bugete anuale de 1,5 trilioane de dolari, potrivit Centrului pentru evaluări strategice și bugetare.
Ce ar însemna creșterea cheltuielilor
Multe țări NATO se confruntă cu limite bugetare. Chiar și Estonia și Lituania au declarat că nu vor putea crește cheltuielile la 5% din PIB fără fonduri UE, în timp ce Polonia, Italia și altele doresc o modificare a normelor UE pentru a putea crește bugetele de apărare fără a încălca limitele de deficit și datorie ale blocului.
Chiar și un obiectiv de 3% ar necesita o mulțime de fonduri suplimentare.
Pentru Franța, care are în prezent un buget al apărării de 50,5 miliarde EUR, puțin peste 2% din PIB, adăugarea unui punct procentual din PIB ar însemna 30 de miliarde EUR în plus pe an pentru armată. Iar guvernul țării este deja în pragul colapsului, cu un deficit de până la 6,6% din PIB în 2025, mai mult decât dublu față de standardul UE.
Potrivit lui Rutte, statele sociale europene trebuie să redirecționeze „o mică parte” din cheltuielile cu pensiile, sănătatea și securitatea socială către armată.
Care ar fi avantajele
Argumentul este că războiul ar costa mult mai mult și ar bulversa stilul de viață al Europei mult mai dramatic decât reducerea ușoară a cheltuielilor sociale în prezent. Până acum, puține țări au mușcat momeala lui Rutte.
Creșterea cheltuielilor de apărare la 4% din PIB, încă sub pragul propus de Trump, ar însemna o realocare de până la 6% a cheltuielilor publice, a calculat agenția de credit Moody’s într-o analiză a celor șase mari țări europene în primăvara anului trecut.
„Deoarece ratele de impozitare sunt deja ridicate în Europa, va fi probabil necesar să se facă ajustări bugetare sustenabile ale cheltuielilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca electoratul să sprijine aceste tipuri de ajustări”, a scris agenția.
„Sunt în favoarea cheltuielilor de 2%, dar nu trebuie să mă forțați să reduc asistența medicală”, a declarat ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani. „Mai întâi ajungem la 2, apoi vorbim despre 3”.
Creșterea, mai importantă decât pragul
Potrivit ministrului lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė: „Luarea anumitor măsuri de austeritate pentru a ne reduce educația, asistența medicală, afacerile sociale pentru a finanța apărarea nu este o soluție durabilă”.
Având în vedere că obiectivul lui Trump este inaccesibil pentru majoritatea aliaților, armatele europene transmit în liniște mesaje Pentagonului pentru a se concentra pe creșterea cheltuielilor de apărare, nu asupra pragului de 5 %.
„Fie că numărul este 2 sau 2,5 sau 3 sau 3,5, într-un fel, nu asta este ideea”, a declarat un oficial militar european. „Ideea este că direcția este corectă. Nimeni nu schimbă această direcție”.
Editor : A.S.
